Du-te la...
Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

29 ianuarie 2020

În Bărbătești, Cum a ajuns primarul Bănacu suspect pentru moartea fetiței de 12 ani intoxicată cu monoxid?


• edilul social-democrat a primit cu stupoare concluziile Avocatului Poporului de unde rezultă că este părtaș la tragicul eveniment de la finele lunii noiembrie

La sfârșitul lunii noiembrie 2019, o copilă de numai 12 ani a murit sufocată în casa părinților săi din cauza unei sobe. Cazul petrecut în Bărbătești a creat o puternică emoție iar declarațiile șefului administrației publice, rudă cu micuța, au adăugat și mai multă pentru că acesta a indicat spre personalul Ambulanţei care l-a consultat doar pe fratele copilei şi l-au dus pe spital, în schimb pe aceasta au lăsat-o unde au găsit-o: „Indiferența ucide în continuare. Nu știu câți oameni nevinovați mai trebuie să moară cu zile până să se treacă la niște măsuri cu adevărat necesare! Este încă o tragedie pe conștiința sistemului medical după toate câte s-au tot adunat în acești ultimi ani… Ce să mai spun? Cumnata mea a sunat la Salvare. A venit Salvarea şi a luat mama şi fratele fetei. Fata nu i-a interesat să o ia la o investigaţie, că doar nu erau cheltuieli suplimentare. Practic au lăsat-o acasă, în condiţiile în care fata spunea că şi ea are ameţeli şi dureri de cap. Nu am nici un dubiu că fetița a murit cu zile!”
În urma acestor declarații, Constantin Bănacu a trezit Avocatul Poporului care, în ultimele zile de activitate din 2019, i-a transmis o hârtie cel puțin bizară prin care nu numai că-i „scoate” pe toți cei indicați de edil dar merge mai departe, aluzionând că o parte din vină este chiar a primăriei: „Vă rugăm ca, în temeiul prevederilor art.4 și art.26 din Legea 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, să ne comunicați dacă la nivelul localității Bărbătești, județul Vâlcea, sunt dispuse măsuri în ceea ce privește organizarea și executarea controlului respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetățenești, precum și cu privire la modalitatea de informare a populației cu privire la modul de comportare și de intervenție în caz de incendiu.
Totodată vă rugăm să ne informați dacă la nivelul localității au fost dispuse măsuri de prevenire în urma controlului instalațiilor și al sistemelor de încălzire existente la operatorii economici, instituțiile publice, locuințe și gospodăriile populației, cum sunt surse de căldură, conducte, corpuri și elemente de încălzire, sobe, coșuri și canale de fum și înlăturarea defecțiunilor constatate, asigurându-se funcționarea la parametrii normați”

Primăria Bărbătești a răspuns Avocatului subliniind „importanța deosebită acordată Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență” iar edilul Bănacu a mai adăugat și o notă strict personală sesizând aluzia unei responsabilități în tragedia petrecută: „În acest caz, nu se pune problema ca soba să fi scos fum, deoarece atât soba cât și coșul erau construite de curând, numai că atât ușa și fereastra erau din termopan și etanșau perfect nefiind prevăzute cu orificii de aerisire.
Cât privește afirmația că fata nu ar fi prezentat simptome asemănătoare, ai (Ambulanța, n.red) nu aveau de unde să știe, atât timp cât nimeni nu a întrebat-o. Problema este că nici la Spitalul Județean nu s-a depistat faptul că băiatul ar fi fost intoxicat cu monoxid de carbon, decât a doua zi după ce s-a aflat că sora sa a decedat. Diagnosticul inițial pentru fratele fetei decedate a fost diabet, datorită faptului că nivelul glicemiei a fost ceva mai mare decât cel normal.”
Cine și ce este Avocatul Poporului? Care sunt atribuţiile Avocatului Poporului?
Avocatul Poporului este o instituție centrală de stat românească. Este echivalentul instituției ombudsmanul european, instituție de origine suedeză (1766). În alte țări este cunoscută sub alte denumiri, precum: comisar parlamentar, apărător al poporului, apărător public, mediator public, procuror parlamentar. Instituția Avocatului Poporului a fost definită pentru prima dată în România în Constituție în anul 1991, la ideea liberalului Dan Amedeo Lăzărescu care a dorit înființarea unei instituții noi după model suedez, menită să-i protejeze pe cetățeni de abuzurile administrației de stat. În Constituția României, Avocatul Poporului este reglementat în Cap. IV din Titlul II.
Rolul fundamental al avocatului poporului este de a apăra drepturile și libertățile cetățenești, în genere, în raport cu autoritățile publice și în special cu cele executive. Avocatul poporului ar putea deveni un antidot puternic contra birocrației. Odată cu modificarea Constituției în 2003, Avocatul Poporului a dobândit dreptul de a contesta legile și ordonanțele de guvern la Curtea Constituțională.
Avocatul poporului este numit în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului pe o durată de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. Pe durata mandatului său, avocatul poporului nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată, cu excepția celei de cadru didactic în învățământul superior. Avocatul poporului își exercită funcțiile fie din oficiu fie la cererea persoanelor interesate. Pentru ca activitatea să fie eficientă, constituția obligă autoritățile publice să-i asigure sprijinul necesar. Avocatul poporului răspunde numai în fața Parlamentului, având obligația de a-i prezenta acestuia rapoarte. În aceste rapoarte avocatul poporului poate face și recomandări privind legislația sau luarea unor măsuri pentru ocrotirea libertăților publice.
Principalele atribuţii ale Avocatului Poporului: activitatea de soluţionare a petiţiilor; activitatea privind contenciosul constituţional: formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale; poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora; poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor; activitatea privind contenciosul administrativ: poate sesiza instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii contenciosului administrativ; promovarea recursului în interesul legii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la problemele de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile; prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora; rapoartele pot conţine recomandări privind modificarea legislaţiei sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; prezintă rapoarte preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, primului – ministru, în cazurile în care constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori de nerespectare a legilor ţării; Avocatul Poporului poate fi consultat de iniţiatorii proiectelor de legi şi ordonanţe, care, prin conţinutul reglementărilor, privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prevăzute de Constituţia României, de pactele şi celelalte tratate internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.
Instituţia Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea: persoanelor fizice – fără deosebire de cetăţenie, vârstă, sex, apartenenţă politică sau convingeri religioase; societăţilor comerciale; asociaţiilor; altor persoane juridice.
Renate Weber conduce, în acest moment, Instituția Avocatului Poporului.

Etichete: , ,

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Actualitate