Expoziţie – eveniment la Muzeul de Istorie
În cadrul Zilelor Imnului Naţional, miercuri, 29 iulie, de la ora 20.00, Muzeul Judeţean Aurelian Sacerdoţeanu Vâlcea, prin secţia Istorie, vă invită şi vă aşteaptă la sediul din Calea lui Traian, nr. 143 (Muzeul de Istorie, etaj) pentru un eveniment mult aşteptat, şi anume vernisajul Expoziţiei Permanente de Istorie, care acoperă Ev Mediu, epocile Modernă şi Contemporană (până la 1945), Numismatică şi învăţământul şi Cultura vâlceană. Pe această temă, am stat de vorbă cu şeful secţiei, Ion Tuţulescu de la care am primit mai multe detalii.
În primul rând, la ce trebuie să se aştepte un vizitator de la această nouă expoziţie?
Structurată pe sectoarele sus-amintite, expoziţia noastră îşi propune şi chiar reuşeşte să îmbine istoria şi patrimoniul local cu evenimentele istorice naţionale reprezentative, personalităţile locale cu impactul pe care l-au avut personalităţi naţionale asupra judeţului Vâlcea şi relaţiile dintre acestea.
Adică? Mai precis…
Fiecare mare perioadă istorică prezentată pune accentul pe evenimentele şi personalităţile locale, evitându-se crearea unei expoziţii de generalităţi, este utilizat patrimoniul muzeului vâlcean iar, în lipsa acestuia, se apelează, fără a se exagera, la documente în facsimil sau reconstituiri. De exemplu, sala dedicată Evului Mediu vâlcean surprinde ceea ce istoricul Nicoale Bănică-Ologu a numit Veacul de Aur al Râmnicului, şi anume perioada de atestare din timpul lui Mircea cel Bătrân, când oraşul se detaşează de târgurile din Oltenia, apoi perioada lui Matei Basarab, când în judeţ se pun bazele activităţii tipografice iar cartea de Râmnic ieşită de sub tiparniţe ajunge în toate colţurile Ţărilor Române. Nu este uitată nici perioada lui Constantin Brâncoveanu, când, la Mănăstirea Hurezi, domnitorul înfiinţează o mare bibliotecă iar arta brâncovenească devine atât de reprezentativă încât astăzi este în atenţia UNESCO. Mai departe, perioada Modernă se leagă de Tudor Vladimirescu şi Revoluţia de la 1821 dar, mai ales, de activitatea sa de vătaf de plai la Câineni. La Drăgăşani, mişcarea eteristă suferă o mare lovitură militară, prin înfrângerea sa de către trupele turceşti, fiind vorba de un adevărat episod dramatic al revoluţiei lui Tudor. Urmează Revoluţia de la 1848 când judeţul Vâlcea este martorul a două evenimente: sfinţirea steagurilor revoluţiei din Ţara Românească dar şi organizarea taberei revoluţionare de la Troianu, de sub conducerea gen. Gheorghe Magheru. Personalităţi din această perioadă şi cea următoare vizitează şi înzestrează oraşul nostru: domnitorul Barbu Ştirbei poate fi considerat ctitorul Parcului Zăvoi, prin donaţiile sale, iar domnitorul Alexandru Ioan Cuza vizitează şi el Râmnicul.
Aveţi şi exponate mai speciale? Ceva rar…
Este expus chiar un serviciu din cristal ce a fost dăruit de domnul Unirii Tării Româneşti cu Moldova în urma acestei vizite. Cele două războaie care au dus la independenţa de stat şi Marea Unire sunt reprezentate prin piese de patrimoniu (de ex, un obuz cu inscripţia Plevna 1877 sau uniforme, medalii şi livrete militare, arme etc) precum şi de reconstituirea unui tranşeu cu post de comandă, o dioramă legată, aşadar, de luptele şi tranşeele de pe Valea Oltului din Primul Război Mondial. Râmnicul n-a scăpat nici el, ulterior, de ocupaţia germană.
Pentru pacifişti, cei mai puţin fascinaţi de războaie şi conflicte…
Mai este amenajat un cabinet numismatic, ce expune tezaure monetare ordonate cronologic, de factură geto-dacă, romană, otomană etc. Menţionăm tezaurul de la Copăceni (sec. II î.en.), Ocniţa (sec. III-I î.en.), monede romane republicane şi imperiale, monede şi tezaure medievale poloneze, otomane, maghiare etc. dar şi bancnote. În sfârşit, nu sunt uitate învăţământul şi cultura, legate de numele ministrului Spiru Haret, al învăţătorului Theodor Bălăşel, al inspectorului Eliodor Constantinescu. Prezintă interes corespondenţa dintre aceşti miniştri şi dascăli, revistele şi manualele şcolare, dar şi documente cu valoare culturală, ce conţin rânduri semnate de scriitorii Bogdan Amaru, Dragoş Vrânceanu sau Gib Mihăescu, invitaţii la piesele de teatru de al căror nume se leagă Iancu Iancovesu. Activitatea recreaţională surprinde sporturile de iarnă ca bobul sau patinajul, evenimentele culturale din oraş, prilejuite de mari artişti ca artiştii plastici Constantin Mihăilescu, Cecilia Cuţescu-Storck sau Cella Delavrancea, muzician.
Aceasta este forma finală a expoziţiei?
Expoziţia se opreşte aici urmând ca, în funcţie de fondurile alocate, să continue cu sectoarele Industrie, Comerţ şi Viaţa politică din perioada Contemporană.
Cine au fost cei pe care v-aţi bazat în organizarea acestei expoziţii şi care merită menţionaţi aici şi acum?
Vreau să profit de ocazie şi să le aduc mulţumiri pentru colegele din cadrul Secţiei Laboratorul de conservare şi restaurare: Mitrana Elena, Beu Daniela, Binder Nicoleta şi Rotaru Elena), dar şi lui Carol Terteci, Dan Moroianu şi lectorului universitar Silviu Purece.