Explicațiile autorităților: „Scutul anti-grindină” nu acoperă toată Vâlcea!
MADR explică de ce, săptămâna trecută, mai multe localități din județul nostru au fost grav afectate de grindină: În data de 20.05.2020 începând cu ora 20:00, o formațiune noroasă cu potențial mare de grindină a pătruns în România prin zona Segarcea, zonă protejată de Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia. Astfel, în intervalul orar 20:06 – 21:38 au fost lansate un număr de 69 rachete antigrindină cu iodură de argint (agent de însămânțare a norilor), înlăturându-se astfel pericolul căderilor de grindină din aria de protecție.
Spre deosebire, în localitățile Popești, Băbeni din județul Vâlcea, care NU se află în aria de protecție a SNACP a căzut grindina, zona respectivă fiind puternic afectată de fenomenul meteo extrem. Totodată, precizăm că în urma intervențiior efectuate pentru combaterea căderilor de grindină în aria de protecție a UCCG Oltenia, canitatea de precipitații înregistrată s-a situat în intervalul 10-20 l/m2.
Reamintim că sezonul de combatere a căderilor de grindină începe în data de 15 aprilie a fiecărui an și se finalizează în 15 octombrie, pentru toate Unitațile din structura SNACP.
În sezonul de combatere 2020, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor va proteja o suprafață de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparținând unităților: Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova care asigură protecția culturilor agricole in judetele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași care asigură protecția culturilor agricole în județele Iași și Vaslui; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea care asigură protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș care asigură protecția culturilor agricole în județul Timiș; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia care asigură protecția culturilor agricole în județele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți.
În acest sezon, în intervalul 15 aprilie-21 mai, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat un număr de 431 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea.
Informații suplimentare
În contextul schimbărilor climatice, al creșterii tot mai accentuate a nivelului de dioxid de carbon în atmosferă, de creștere a temperaturii la nivel mondial, de înmulțire a numărului și intensității fenomenelor meteorologice periculoase, devine necesară și oportună dezvoltarea activităților de modificare locală a vremii prin intervenții active în atmosferă. Intervențiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acțiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.
Aceste activități au scopul de a: Reduce riscul față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane și rurale (protejarea cetățenilor) – respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindina, ceața densă, tornadele; Crește nivelul precipitațiilor în zonele de interes agricol; Astfel de activități sunt: Suprimarea grindinei; Creșterea locală sau extinsă a precipitațiilor, precum și uniformizarea acestora; Disiparea ceții dense; Atenuarea fenomenelor meteorologice extreme precum furtuni puternice, tornade s.a.
Primele intervenții active datează din anul 2000
În România, intervențiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate de către executiv prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
La acest moment, protecția antigrindină și mai ales infrastructura de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea și perspectiva de dezvoltarea a sistemului în contextul accelerării hazardurilor climatice. Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină și a aviației funcționează de câteva decenii în statele europene. În țările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel național, fiind coordonat în mod unitar de o structură specializată.
Programul de realizare al Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este naţional, strategic, pe termen lung, interdisciplinar şi are caracter bivalent: de cercetare şi operaţional.
Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acționează ca un mecanism de prevenție și protecție ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.
Cu 1 leu investit se salvează 7!
Conform studiilor de fezabilitate care stau la baza dezvoltării Sistemului, rentabilitatea investiției în servicii de protecție antigrindină prin tehnologia rachetelor antigrindină variază între 1:7 și 1:14 (pentru un leu investit, se salvează alți 7 lei, respectiv 14 lei). În general, eficiența economică a infrastructurii antigrindină variază în funcție de costurile de înființare/operare/exploatare și întreținere, de condițiile meteo-climatice din sezonul de combatere a căderilor de grindină, precum și de numărul și calitatea intervențiilor active în atmosferă din sezon. Astfel, costul serviciilor de intervenție activă în atmosferă, pentru fiecare sezon de combatere a căderilor de grindină, variază între 9-20 EURO/ha, funcție de variabilele amintite. Pentru anul 2019, costul total al serviciilor de combatere a căderilor de antigrindină pentru culturile din zona protejată, a fost de 65,7 lei/ha, echivalentul a cca 13,7 EURO/ha.
SNACP se dezvoltă la nivel regional; unitățile de combatere a căderilor de grindină (UCCG) și punctele de lansare (PL) din structură protejează culturile cu înaltă valoare economică, comunitățile rurale și infrastructura publică și privată din mai multe județe din regiunile în care sistemul este operațional, și care au nivel ridicat de vulnerabilitate la fenomene meteorologice periculoase.
Activitatea de combatere a căderilor de grindină se desfășoară cu asistența tehnică a Proiectantului General, în baza Programelor de Omologare pentru fiecare Unitate, avizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Interne. Menționăm că, din componența Proiectantului General fac parte: Administrația Naționala de Meteorologie (ANM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, agrochimie și protecția mediuluI (ICPA) București, Universitatea din Craiova, ROMARM-Electromecanica Ploiești, etc.
Alte informații
Activitățile de combatere a căderilor de grindină nu afectează balanţa generală de apă în nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea direcţiei acestuia) ci, dimpotrivă, asigură creşterea şi uniformizarea precipitaţiilor numai în aria de combatere şi adiacentă acesteia. Activitățile de intervenții active în atmosferă generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp, dat fiind faptul că un punct de lansare (PL) protejează față de căderile de grindină comunitățile și culturile agricole de pe o arie circulară cu raza de cca. 10 km.
„Precizăm că, numai în anul 2019, au fost primite, prelucrate şi transmise un număr total de 4.588 informări, atenționări nowcasting meteorologice şi hidrologice, din care peste 1.300 au fost avertizări de cod portocaliu și roșu, ceea ce reprezintă o valoare în creștere ușoară față de anii anteriori și care reflectă tendința de intensificare schimbărilor climatice și la nivelul României. Ca urmare a măsurilor de investiții în instrumente de management al riscurilor climatice, în special dezvoltarea activităților de intervenții active în atmosferă, suprafețele afectate de căderile de grindină au fost diminuate semnificativ”, se arată într-un comunicat oficial de presă al Ministerului pe care ni l-a pus la dispoziție DAJ Vâlcea.