Costea Marinoiu, cinstit la Ocnele Mari

• şcoala din centrul oraşul şi-a serbat prima aniversare

Vineri, începând cu ora 9.00, autorităţile locale din Ocnele Mari – în colaborare cu Societatea culturală „Anton Pann” şi Academia Olimpică Română-filiala Vâlcea – au organizat prima ediţie a manifestării „Ziua şcolii generale Costea Marinoiu”. Programul manifestărilor a cuprins: „Te deum”; evocarea personalităţii scriitorului Costea Marinoiu; prezentarea ofertei educaţionale, ateliere de lucru, vizitarea şcolii, expoziţie de icoane; program artistic susţinut de preşcolari şi elevi în sala de festivităţi; premierea elevilor care au obţinut rezultate deosebite la concursurile din anul şcolar 2012/2013. „Astăzi, am participat la deschiderea oficială a zilei şcolii şi la evocarea personalităţii scriitorului Costea Marinoiu. Prezentarea ofertei educaţionale, ateliere de lucru şi expoziţia de icoane au încântat oaspeţii noştri. Adresez felicitări cadrelor didactice implicate şi elevilor, care au prezentat un program artistic deosebit în sala de festivităţi a şcolii”, a declarat primarul Petre Iordache. În acest context, a fost înfiinţat centrul olimpic „ing. Marius Tănasie – Ocnele Mari”, dar şi filiala „Costea Marinoiu – Ocnele Mari” din cadrul Societăţii culturale „Anton Pann”.

Împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene

Costea Marinoiu a fost un folclorist şi istoric literar. A activat ca profesor de limba şi literatura română şi director la Şcoala generală din comuna Racoviţa, iar, în anul 1975, a fost numit director al Centrului de librării Vâlcea, continuându-şi activitatea în aceeaşi funcţie şi după 1989, la S.C. Ex Libris S.A. a debutat în presă în 1957, cu articole pe teme etnologice. În 1974 i-a apărut apare prima carte – „Folclor din Ţara Loviştei”. Costea Marinoiu a fost un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuţia sa cea mai importantă este lucrarea „Istoria cărţii vâlcene” (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieşean I.D. Lăudat, istoricul literar a cercetat vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistriţa, Horezu, Râmnic), cu meşterii tipografi, manuscrisele şi cărţile ieşite din tiparniţele vâlcene, Antim Ivireanul, episcopul Damaschin, Chesarie de Râmnic, Grigore şi Naum Râmniceanu fiind nume care au dat strălucire „şcolii de la Râmnic”.