Azi se împlinesc 538 de ani de la atestarea istorică a satului Cătețu din Fârtățești!
Prima atestare documentară a localității conduse azi de către liberalul Nicolae Voicescu (foto) vine de la satul Cățetu în 18 ianuarie 1480, satul Rusăneşti în 1483 apoi satul Fârtățeşti în 1510 într-un hrisov semnat de Vlad Călugărul la Târgovişte. La sfârşitul secolului XIX, comuna Fârtățeşti nu exista. Pe actualul teritoriu administrativ al localității existau: comuna Dejoiu (cătunele Dejoiu, Mijlocu şi Sotani), comuna Dozeşti (cătunele Cățetu, Cuci-Danezu, Dozeşti, Fărtățeşti, Stănculeşti şi Tanislavu), comuna Giuleşti (cătunele Giuleşti şi Popeşti), Nisipi (cătunele Cioponeşti, Mijlocu, Nisipi şi Seciu), Rusăneşti (cătunele Afânați, Măriceşti, Omorâcea şi Rusăneşti) şi cătunul Gârnițetul (din fosta comună Găgeni, care mai cuprindea şi cătunul Găgeni, actualul sat din comuna Lădeşti), toate din plasa Cerna de Jos. Satele Becşani, Dăncăi, Giuleştii de Sus şi Valea Ursului nu existau ca denumire. De menționat că ,la acea dată, unitatea administrativă de bază era comuna şi era formată din mai multe cătune, din care unul era reşedința comunei. Unele comune aveau rang de comune urbane. Comuna urbană avea reşedința într-un oraş (cele mai importante) sau într-un târg. Mai multe comune la un loc formau o plasă (în cazul în care plasa cuprindea una sau mai multe comune cu potențial turistic sau balneologic aceasta purta numele de plai). Mai multe plase şi plaiuri formau un județ. Mai multe județe formau o provincie. Cu mai mult sau mai puține modificări pe aceeaşi temă, organizarea administrativă s-a păstrat până după Cel De-al Doilea Război Mondial, când s-a trecut la organizarea administrativă după modelul sovietic (unități administrative de bază, raioane, regiuni). Această împărțire s-a menținut până în anul 1968 când s-a revenit la împărțirea tradițională românească, prin Legea 2 din 16 februarie 1968, privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România (când au fost stabilite unitățile administrativ-teritoriale: județul, oraşul şi comuna). Înainte de 1968, localitatea era parte componentă a regiunii Oltenia. Între anii 1968 şi 1989, localitatea a fost parte componentă a județului Vâlcea şi era în aceeaşi componență în care este şi în prezent. Prin Legea 2 din 1989, localitatea a fost reorganizată astfel: – teritoriu administrativ: acelaşi; – componenŃa: FîrtăŃeşti, Becşani, Cuci, Dejoi, Dozeşti, Giuleşti, Giuleştii de Sus, Gîrnicet, Măriceşti şi Seciu (o parte din sate dispărând prin alipire la cele rămase); – denumirea localităŃii: comuna FîrtăŃeşti. În decembrie 1989 Legea 2 din 1989 a fost printre primele 3 legi care s-au abrogat şi s-a revenit la organizarea prevăzută de Legea 2 din 1968, în vigoare şi la această dată.
După 1990, s-au făcut mai multe încercări de promovare a unei noi organizări teritorial administrative, rămase fără un rezultat concret. Pentru Fârtățeşti, se propunea împărțirea astfel: comuna Fârtățeşti formată din satele Becşani, Dejoi, Fârtățeşti, Gîrnicet, Nisipi, Seciu, Şotani şi Valea Ursului; comuna Dozeşti formată din satele Cățetu, Cuci, Dăncăi, Dozeşti, Stănculeşti, Tanislavi; comuna Giuleşti cu Afânata, Giuleşti, Giuleştii de Sus, Măriceşti, Rusăneşti şi Popeşti. Odată cu apariția Legii 18 din 1991 (Legea fondului funciar), s-a trecut la constituirea şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra pământurilor.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fârtățești se ridică la 3.976 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.641 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,29%). Pentru 1,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,24%). Pentru 1,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.