Armata, în sărbătoare: Militarii vâlceni pregătesc Ziua Armatei la CN „Mircea cel Bătrân”
• trei zile de evenimente se vor desfășura în Garnizoana Râmnicu Vâlcea
În perioada 23-25 octombrie 2018, Garnizoana Râmnicu Vâlcea va desfăşura o serie de activităţi cu prilejul celebrării Zilei Armatei României – 25 octombrie 2018, astfel: acţiune de promovare a Armatei României la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Râmnicu Vâlcea în data de 23 octombrie 2018, între orele 10.00-13.00; simpozion dedicat zilei Armatei României, organizat în cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN „Panait Donici” în data de 24 octombrie 2018, între orele 10.00-11.30; ceremonie militară şi religioasă, organizată în faţa Statuii Independenţei din Râmnicu Vâlcea în data de 25 octombrie 2018, între orele 10.00-11.00.
Prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, s-a decis ca ziua de 25 octombrie să fie proclamată şi aniversată ca „Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române”. Din 1830, anul înfiinţării armatei române moderne, şi până în anul 1951, în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi faptelor de arme ale poporului român. La 2 octombrie 1951, a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, iar din anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară ziua de 25 octombrie. Aflată în centrul atenţiei publice, mai ales după Războiul de Independenţă (1877-1878), Armata Română a participat, anual, la manifestările prilejuite de Ziua Înălţării Domnului, devenită Ziua Eroilor după Primul Război Mondial, şi la cele dedicate Zilei Naţionale. Data de 25 octombrie a fost oficializată ca simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc şi s-a impus mentalului colectiv naţional, întipărindu-se în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte armata şi pe cei care au fost în slujba ei.
25 octombrie 1944, Ziua Armatei României, semnifică data eliberării totale a teritoriului naţional de sub ocupaţie hortysto-fascistă. După actul de la 23 august 1944, când România s-a alăturat Naţiunilor Unite, armata română a contribuit într-o mare măsură la efortul de război împotriva Germaniei fasciste şi Ungariei horthyste. Acţiunile armatei române eliminaseră prezenţa militară germană de pe teritoriul controlat de guvernul român, fiind ucişi peste 5.000 militari inamici, alţi peste 56.000 fiind capturaţi. Fusese executată, de asemenea, acoperirea strategică a frontierei şi a liniei de demarcaţie vremelnică româno-ungară din Crişana şi Podişul Transilvaniei, impusă prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. La adăpostul acoperirii strategice româneşti, armatele sovietice au străbătut într-un timp scurt, fără a întâmpina vreo rezistenţă, aproximativ 1.000 de kilometri şi au trecut fără luptă prin trecătorile Carpaţilor Meridionali şi Occidentali. Potrivit articolului 1 al Convenţiei de Armistiţiu, România trebuia să participe la efortul de război al Aliaţilor cu peste 12 divizii de infanterie, dar forţele puse la dispoziţie au depăşit în permanenţă cuantumul stabilit, în pofida dificultăţilor, la cel mai înalt nivel, în colaborarea militară româno-sovietică.