Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

24 septembrie 2021

Agricultura trebuie să „recolteze” fondurile europene (II)


UE oferă, dar nu bagă şi în traistă

Ori de câte ori am avut prilejul, în presă sau la diferite dezbateri, am insistat pe ideea de a se găsi forme viabile de garantare şi creditare a sumelor necesare cofinanţării în aşa fel încât proiectele valide care privesc dezvoltarea sectoarelor agricole să nu fie stopate din cauză că beneficiarii nu pot susţine partea lor de contribuţie. De aceea nu mă voi opri din a sublinia că România trebuie să-şi schimbe filo­zo­fia economică şi să atace obsta­co­lele şi uşile birocraţiei prin încurajarea me­diului privat şi aici, pe terenul oferit de dezvoltarea mediului rural acce­sând fondurile europene.
În acest scop, am înaintat la foru­rile guvernamentale mai multe pro­puneri privind constituirea unui Fond Central de Creditare care să acor­de, într-un sistem mai simplu şi mai ope­rativ, creditele necesare pen­tru con­so­lidarea şi dezvoltarea exploa­taţiilor agricole.
Am propus, de exemplu, să se înfiin­ţeze Casele de Credit Rural după modelul celor din Franţa şi din alte ţări europene care să ofere fonduri atât pentru susţinerea producţiilor agricole, cât şi pentru cofinanţarea proiectelor des­tinate modernizării exploataţiilor agri­cole şi a localităţilor rurale. Aceste case de credit şi-ar putea constitui ca­pi­talul nu neapărat prin absorbţii de la bu­getul de stat, ci mai ales prin parti­ci­parea asociativă a grupurilor de pro­du­cători în parteneriat cu statul.
O altă cale de fluidizare spre me­diul rural a fondurilor europene o re­pre­zintă extinderea formelor de parte­ne­riat. În mai multe intervenţii de presă am vorbit despre implicarea Con­siliului Judeţean Vâlcea în sus­ţinerea unor proiecte prin constituirea de parteneriate autentice cu admi­nis­traţiile publice locale mai ales pe zone de dezvoltare şi modernizare a in­frastructurii.
Am aderat şi susţinut această for­mă tocmai în ideea ca fondurile euro­pene să răspundă ideilor şi obligaţiilor de implementare sigură şi durabilă a acestora din partea accesatorilor. Spre regretul nostru, însă, din amonte ne-am lovit – şi nu o dată – de excesul controalelor şi mai puţin de extinderea unei politici orientate spre ajutorare şi, implicit, spre rezultate.
De fiecare dată am insistat pe ideea că un parteneriat de succes trebuie să fie susţinut pentru ca el să se întemeieze pe o perspectivă lungă spre a oferi partenerilor privaţi şanse egale de a juca un rol activ alături de autorităţile publice.
La fel, am atras atenţia că regle­men­tările şi procedurile sunt deosebit de greoaie şi, din această cauză, efec­tul lor se răstoarnă, descurajând par­te­nerii să se implice şi să-şi asume an­ga­jamente. De aceea, şi în acest sens am propus reducerea complexităţii de derulare a programelor prin măsuri specifice, prin aplicarea unor structuri de sprijin mai elastice şi printr-o mai corectă diseminare a bunelor practici.
O tristă constatare pe această temă mi-a fost prilejuită de vizita re­centă pe care am întreprins-o la Parla­mentul European. Din discuţiile pe care le-am purtat acolo mi-am dat sea­ma că România are un handicap în relaţia cu Bruxelles-ul. Noi nu avem organizaţii puternice care să facă presiunea necesară pentru rezolvarea problemelor de politici agricole.
Ideea diseminării informaţiilor pri­vind căile, mijloacele şi posibilităţile de accesare a fondurilor europene în rândul fermierilor vâlceni o găsesc, aşa­dar, binevenită şi îmi exprim con­vin­gerea că rezultatele bune nu vor întârzia să apară pe traiectul celor 7 măsuri din Programul Naţional de Dez­voltare Rurală ce vor fi opera­ţio­nale în acest an decisiv pentru scoa­te­rea agriculturii din starea sa de precară existenţă.

dr. ing. Ion CÎLEA,
preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea

Poți comenta aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Uncategorized