Sportul din judeţul nostru are o mare şansă: strategia de Dezvoltare propusă pentru perioada 2014-2020 şi accesarea fondurilor europene

• piste de biciclete şi de skateboard, patinoar în aer liber, aparate de fitness în parcuri, sală polivalentă cu 6.000 de locuri, bazine de înot şi multe altele ar putea deveni realităţi peste numai câţiva ani Cu implicarea juristului Paul Dinu, antre­nor emerit de Karate la CS Chimia Râmnicu Vâl­cea, care a contribuit la elabora­rea Strate­giei de Dezvoltare pentru perioada 2014-2020, Pri­măria Municipiului Râmnicu Vâlcea are în faţă cea mai mare provocare, în domeniul spor­tului, din ultimele două-trei dece­nii. Dacă întreg ansamblul de măsuri şi lucrări de investiţii propuse, alături de un bun mana­ge­ment în atragerea fondurilor europene, ar de­­veni realitate, râmnicenii (şi nu numai, pro­iec­tul putând fiind dezvoltat şi aplicat pentru în­treg judeţul) s-ar putea considera, nu mai de­parte de finalul anului 2020, locuitorii unui ade­vărat oraş european, în care sportul este ridi­cat la gradul de valoare a întregii comunităţi.

Motto: ,,Omul sfinţeşte locul”

Pornind de la acest principiu, Paul Dinu a explicat necesitatea elaborării unei strategii cât mai utilă şi uşor de aplicat în mediul sportiv. Chiar dacă aceasta reprezintă o provocare în a satisface, la nivelul comunităţii, unele nevoi ge­ne­rale umane, pe termen lung, sportul poate con­tribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetă­ţe­ni­lor din Râmnicu Vâlcea şi la crearea unui me­diu comunitar cu reale valenţe europene. Prin aplicarea acestei strategii de dezvoltare, Pri­măria Municipiului Râmnicu Vâlcea va con­tri­bui la asigurarea climatului social armonios, incluziunii sociale a categoriilor defavorizate, creşterii stării de sănătate a populaţiei şi dez­voltării economice durabile. De asemenea, creşterea proporţiei populaţiei care face sport în mod regulat poate avea ca rezultat o eco­no­misire considerabilă de resurse pentru stat şi adminis­tra­ţiile locale prin diminuarea cheltuielilor nece­sare concediilor medicale, serviciilor sanitare şi com­pensarea reţetelor.

Importanţa practicării sportului

Pentru orice persoană, relaţia cu sportul trebuie să fie iniţiată încă din copilărie, aceasta urmând să aibă, în mod ideal, caracter de per­ma­nenţă. Sportul poate deveni elementul de bază al dezvoltării personalităţii şi poate avea efecte asupra întregii vieţi a individului şi a societăţii. Practicarea sportului contribuie la adoptarea unor tehnici eficiente de organizare a vieţii şi la formarea sensibilităţii sociale. Prin sport, tineretul poate experimenta importanţa lucrului în echipă, pe lângă faptul că poate deveni terenul realizării de sine. Sportul în natură poate îndeplini un rol evidenţiat şi în formarea atitudinii conştiente şi responsabile faţă de mediu. Economia de sport produce o cifră de afaceri importantă, iar impozitul pe cifra de afaceri este o sursă de venituri pentru economia locală. În afară de toate acestea, locurile de muncă apărute în sectorul sportului contribuie la diminuarea şomajului.

Analiza SWOT arată clar: infrastructura sportivă din Râmnicu Vâlcea se poate dezvolta mult prin atragerea de fonduri europene. Mai trebuie lucrat la îmbunătăţirea imaginii pe care sportul o are în rândul comunităţii locale.

Şi pentru că orice proiect trebuie să aibă la bază o analiză cât mai pertinentă, juristul Paul Dinu a apelat la cunoscuta analiză SWOT. Prin intermediul acesteia se pot identifica punctele tari, punctele slabe, alături de cele mai impor­tante oportunităţi şi riscuri. Cu ajutorul aces­tora au fost evidenţiate aspectele proce­su­­lui de elaborare a strategiei de dezvoltare afe­rentă domeniului sportiv din Râmnicu Vâlcea.

Prezentăm, mai jos, cele mai importante aspecte regăsite în această strategie.

Puncte tari

– numărul mare al populației şcolare şi universitare;

– interes în creştere al populaţiei pentru practicarea sportului recreativ;

– existenţa unor baze optime pregătirii sportive cu tradiţie;

– existenţa unor cluburi sportive cu rezultate deosebite în plan organizatoric, ce pot constitui exemple de bună practică;

– număr relativ mare al populației active (instituții, şcoli, universități, bănci, între­prin­deri etc.);

– caracterul accesibil şi agreabil al acti­vi­tă­ții fizice, perceput la un nivel superior de către popu­lație;

– posibilitatea extinderii ofertei serviciilor sportive către populație;

– existența unei tradiții de cooperare între primărie, consiliul local al municipiului Râmnicu Vâlcea, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, cluburi sportive şi ONG-uri în vederea organizării unor activități sportive.

Puncte slabe

– incoerenţă în gestionarea sportului de masă;

– lipsa personalului instruit care să con­tri­buie la organizarea acţiunilor sportive;

– slaba penetrare a activităţilor sportive în rândul locuitorilor;

– alocări reduse de fonduri destinate sportului în bugetele administraţiilor locale;

– organizare instituţională şi management sportiv nereformate;

– lipsa unui patinoar artificial în aer liber;

– număr redus de ore de educaţie fizică şi de activităţi extra-curriculare sportive în raport cu alte materii.

Oportunităţi

– extinderea şi marcarea pistelor de biciclete, precum şi crearea unor centre de închiriere a bicicletelor în mai multe puncte ale oraşului (ex. o bicicletă să poată fi închiriată în nordul oraşului şi predată în cartierul Ostro­veni);

– înfiinţarea unui sector destinat pasio­na­ţilor de role, biciclete şi skateboard;

– dotarea parcurilor din municipiu cu apa­rate de fitness (bare, stepăre, gantere etc.);

– posibilitatea atragerii fondurilor euro­pe­ne, în perioada 2014-2020, pentru susţinerea şi dezvoltarea sportului;

– dezvoltarea finanţării sportului prin proiecte, fonduri externe şi campanii menite să promoveze activităţile de sponsorizare;

– accentuarea rolului educaţiei fizice din şcoli în educaţia sportivă;

– conştientizarea istoriei sportului, prin promovarea valorilor locale;

– intensificarea rolului mass-media în popularizarea modului de viaţă sportiv.

Riscuri

– prelungirea crizei economice poate genera diminuarea drastică a resurselor financiare alocate sportului;

– scăderea interesului populaţiei pentru practicarea sportului, datorată lipsei de progra­me şi proiecte cu teme de sport;

– menținerea numărului redus de ore de educație fizică va duce la o populație şcolară sub standardele europene în materie de sport;

– lipsa de colaborare între autorităţile locale şi instituţiile de sport privind politicile de dezvoltare a acestui domeniu;

– trecerea orelor de educație fizică şcolară în cadrul disciplinelor opționale;

– ignorarea sportului de mare performanţă şi investirea resurselor umane şi materiale numai asupra unor genuri de interes sportiv;

– scăderea interesului populației pentru activitățile sportive prin descurajarea acestora din lipsă de oferte.

Probleme strategice cu care se confruntă sportul vâlcean

În a doua parte a analizei, sunt prezentate cele mai importante probleme strategice cu care sportul vâlcean s-a confruntat aproape totdeauna, aspecte ce ar trebui neapărat remediate. Acestea ar fi:

– numărul prea mic al bazelor sportive (bazine de înot, săli, terenuri, piste etc.), precum şi dotarea precară a acestora;

– lipsa unei săli de sport moderne cu o capacitate de minim 6.000 de locuri. Aceasta ar fi deosebit de utilă în vederea organizării competițiilor de nivel internaţional (campionate balcanice, europene, mondiale etc.);

– lipsa unei policlinici sportive dotate cu aparatură modernă în vederea recuperării rapide a sportivilor în caz de accidente;

– subfinanțarea activităților sportive de performanță şi de masă;

– susținerea insuficientă a sportului pentru toţi şi şcolar;

– susţinerea insuficientă a sportului pentru persoanele cu handicap.

Obiective strategice

Pentru remedierea acestor lipsuri cu care se confruntă, din păcate, sportul vâlcean, în strategia de dezvoltare propusă de Paul Dinu se regăsesc principalele direcţii spre care ar trebui să se concentreze eforturile depuse de autorităţile locale şi judeţene. Astfel, principa­le­le domenii ale strategiei generale de dezvol­tare a sportului din Râmnicu Vâlcea sunt: Spor­tul pentru toți, Sportul pentru persoa­ne cu han­dicap, Sportul de performanță, Sportul şco­lar.

Prezentăm, în rândurile următoare, cele mai importante măsuri şi căi de remediere a problemelor constatate, aşa cum reies din analiza la care facem referire:

Sportul pentru toţi

În cadrul petrecerii timpului liber, sportul nu primeşte prioritate în raport cu televizorul sau internetul, activităţi prin care adulţii petrec cel mai mult timp al zilei. Cetăţenii explică dispoziţia redusă de a practica sportul cu lipsa timpului liber şi cu numărul restrâns al posibi­lităţilor. Majoritatea sportivilor de agrement nu fac antrenamente într-un cadru organizat deşi, la nivelul municipiului, au apărut posibilităţi sportive oferite de către prestatori specializaţi (săli de fitness, terenuri de sport), însă s-a redus numărul posibilităţilor sportive gratuite, accesibile tuturor. Astfel, posibilitatea de a face sport poate deveni privilegiul persoanelor care îşi permit financiar această activitate, pentru celelalte categorii fiind necesară asigurarea infrastructurii de bază favorabile activităţilor sportive (ex. dotarea parcurilor de pe lângă blocuri cu aparate de fitness).

Sportul pentru persoane cu handicap

Elaborarea unui program municipal dedi­cat sportului pentru persoanele cu handicap, în care să se prevadă minim condiţiile oferite pentru practicarea diverselor ramuri de sport, în cadru organizat, precum şi posibilitatea practicării sportului de performanţă a acestei categorii de persoane.

Sportul şcolar

Este dovedit faptul că activitatea sportivă din copilărie are un efect pozitiv asupra dis­po­ziţiei de a practica sport la maturitate. Aşadar, educaţia fizică şi sportul şcolar reprezintă o ocazie unică în formarea modului de viaţă spor­tiv al categoriilor de vârstă receptive. Ma­jo­­ritatea elevilor desfăşoară activităţi sportive în cadrul orelor de educaţie fizică din pro­gra­mul şcolar şi cu prilejul activităţilor extraşco­lare. Astfel, aceasta ar fi platforma ideală pen­tru conştientizarea importanţei sportului şi a modului de viaţă sănătos.

Scopul principal al orei de educaţie fizică şi sport este dezvoltarea mişcării corporale a copiilor, asigurarea unei condiţii fizice favora­bile, în timp ce activităţile sportive ale elevilor îndeplinesc roluri de activităţi de agreement, asi­gurând posibilităţi sportive plăcute. Este re­gre­tabil însă că majoritatea elevilor fac mişcare exclusiv în cadrul orelor de educaţie fizică şi sport. Printre principalele cauze ale acestui fapt se află lipsa de motivaţie a profesorilor de educaţie fizică şi greutăţile financiare-admi­nistrative. Activităţile sportive din afara orelor şcolare depind într-o măsură considerabilă de atitudinea/modul de abordare al profesorilor de educaţie fizică şi pot fi percepute ca excepţii îmbucurătoare.

Odată cu creşterea vârstei, scade inten­sitatea sportivă. În trecut, singura concurenţă a sportului a fost învăţatul. Astăzi, datorită multiplelor posibilităţi de petrecere a timpului liber (calculator, televizor, club etc.), elevii fac mai puţină mişcare.

Sportul de performanţă

Printre problemele generale ale sportului de performanţă apare şi lipsa banilor sau numărul redus al sponsorilor. Este vitală gă­si­rea unei modalităţi de finanţare substan­ţială a tu­turor sportivilor (antrenamente, canto­na­men­te, echipamente, medicamentaţie de efort, asi­gu­rări medicale, deplasări la competiţii, pre­mieri etc.), care ne reprezintă judeţul şi par­ti­cipă la campionate naţionale sau inter­na­ţio­nale.