Se caută popi pentru trei parohii: 650 de familii din Runcu, Șușani și Drăgoești își așteaptă „păstorii”
Sectorul administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Râmnicului anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi clericale vacante:
• Preot paroh la Parohia Valea Babei din comuna Runcu, Protoieria Călimăneşti (Parohia are 110 familii și este de categoria a III-a. Perioada de candidare: 5 aprilie – 10 mai 2016.)
• Preot paroh la Parohia Uşurei din comuna Şuşani, Protoieria Drăgăşani (Parohia are 230 de familii și este de categoria a III-a. Perioada de candidare: 5 aprilie – 10 mai 2016.)
• Preot paroh la Parohia Drăgoeşti II din comuna Drăgoeşti, Protoieria Drăgăşani (Parohia are 270 de familii și este de categoria a III-a. Perioada de candidare: 5 aprilie – 10 mai 2016.)
Dosarele candidaţilor ce îndeplinesc condiţiile statutare se depun la Sectorul administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Râmnicului, în perioada de candidare aferentă postului vizat.
Renovări și reparații la mănăstirea Iezer
• una dintre cele mai interesante și atractive destinații de turism monahal din județ va suferi câteva retușuri;
• atestat în urmă cu mai bine de jumătate de mileniu, schitul este una dintre cele izolate sihăstrii.
Centrul Eparhial al Sfintei Arhiepiscopii a Râmnicului va trece, în curând, la lucrările de reparații și zugrăviri a tencuielilor exterioare la biserica Paraclisului Arhiepiscopal Buna Vestire din Râmnicu-Vâlcea și la clădirile din incinta Sfintei Mănăstiri Iezer.
Atestat documentar încă din anii 1495-1501, adică din vremea lui Radu cel Mare, care a acordat schitului unele venituri, schitul actual a fost ctitorit de Mircea Ciobanul și de soția sa, Doamna Chiajna, între anii 1552-1553, lucrările însă au fost terminate în anii 1567-1568, după moartea ctitorului. Schitul Iezer a mai fost restaurat și între anii 1865-1890, când s-au reparat și chiliile și s-a zidit clopotnița, precum și în anul 1970, de către Episcopia Râmnicului și Argeșului, care a făcut mai multe îmbunătățiri de ordin gospodăresc. Viața monahală la Iezer a fost dusă de călugări până în anul 1946. Mai apoi însă, între anii 1946-1960, locașul de rugăciune a fost ocupat de maici, care au părăsit schitul obligate de decretul din 1959 dat de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Abia după evenimentele din anul 1989 au revenit și maicile. Schitul Iezer are trei clădiri din zid, etajate, cu cerdac din lemn. Curtea interioară a schitului, de mici dimensiuni, este înconjurată cu zid de piatră. Biserica mănăstirii, purtând hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, sărbătorit în fiecare an la data de 21 noiembrie, este îngrijită de o obște de maici nevoitoare. Biserica are formă de navă, cu proscomidie, naos cu două ferestre, cu o ușă laterală la nord și cu prestol în fereastră. Biserica schitului este asemănătoare celei de la Schitul Jgheaburi, doar că aici lipsește pridvorul. Catapeteasma bisericuței este din zid, iar naosul este despărțit de pronaos printr-un perete, care are o deschidere pe mijloc cat o ușă. Biserica este acoperită cu tablă, nu are turlă, iar pereții exteriori au un brâu median. Nișele cu icoane pictate împodobesc doar fațada pronaosului. Clopotnița este din zid și are o chilie în interiorul ei. Pictura în frescă a bisericii a fost făcută de Ieromonahul Nicolae, dar în ceea ce privește data realizării acesteia, în cazul în care construcția a fost făcută în anul 1714 de Episcopul Ilarion, nu putea să fie pictată tot în anul 1714 – la acea dată Episcop fiind Damaschin; este posibil să fie o greșeală, iar pictura să fi fost făcută mai târziu, poate prin anul 1720. Pictura generală a fost terminată în anul 1720 de ieromonarhul Nicolae – sin. Nicoliot Teius – pe timpul Episcopului Damaschin al Râmnicului. Restaurată între anii 1865-1870 de Ieromonahul Dositei din Cheia, în anul 1881 din porunca Starețului Nicandru, i se zugrăvește din nou tinda, o parte din altar și se scrie pisania, pictor fiind Moise Zugravul.
Schitul Iezer se află la o distanță de cinci kilometri nord de satul Cheia și la aproximativ 13 kilometri de șoseaua Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești. Schitul este situat la nord de satul Cheia, pe valea cu același nume, în apropiere de orașul Băile Olănești.