Sărbătoare la Măciuca
Am fost martorul unei „întâmplări” culturale şi sociale fericite care mi-a redat speranţa că lucrurile se pot schimba şi în bine.
Fundaţia Dumitru Drăghicescu a organizat la Măciuca, o comună vâlceană vestită în zonă, un seminar dedicat primului sociolog român, Dumitru (Dimitrie) Drăghicescu, născut pe aceste meleaguri, cu studii la Sorbona şi doctorat condus de celebrul fondator al şcolii de sociologie franceze Emil Durkheim şi de asemenea celebru pentru cartea sa frumoasă, mai mult decât interesantă, dar şi controversată: Psihologia poporului român.
Au participat personalităţi culturale din capitala judeţului, profesori din cadrul Universităţii Spiru Haret, localnici, un fost ministru.
Deşi s-a vorbit mult despre Dumitru Drăghicescu la a cărui carte amintită mai sus, noi studenţii facultăţii de sociologie ai anilor ’70 n-am avut acces – important mi s-a părut altceva.
Seminarul a fost organizat de firma vâlceană DAMILA, fondată şi administrată de fraţii Niţu – Dan, Mirela şi Laurenţiu – oameni cu totul obişnuiţi şi plini de bun simţ, deşi conduc o firmă care a primit premiul de excelenţă în 2010 din partea Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Vâlcea.
Dan Niţu, fratele cel mare, în cuvinte simple a ţinut pur şi simplu să afirme că se simt datori, având în vedere succesul lor în afaceri, să dea înapoi celor care i-au sprijinit şi ajutat o parte din ce au primit. Şi asta fără televiziuni care însoţesc falşi credincioşi în pelerinaje care se fac în simplitate şi fără să considere că fac pomeni. Nu ştie multă lume că în urma inundaţiilor din judeţul Galaţi, în timp ce alţii se văicăreau – filmaţi desigur – că Prefectura judeţului nu le-a permis să ajute la întărirea digului de protecţie (o asemenea stranie imbecilitate mi-a fost imposil să cred că poate fi spusă) – ei au ridicat în trei săptămîni o casă cu toată chetuiala.
Poate că seminarul a avut şi alte scopuri, nu ştiu şi nu s-a vorbit despre aşa ceva, dar ce am văzut m-a făcut să spun: iată că mai nasc oameni şi astăzi în triste vremuri.
Şi pentru a ne bucura pe deplin a fost şi o zi frumoasă şi însorită, ca ieşită din lemn de tei, cum spunea în Frumoşii nebuni ai marilor oraşe, Fănuş Neagu.