Salonul Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”, ediția a III-a (13-16 mai 2013): Vâlcea – 4 zile și 4 nopți capitală a literelor și artelor

Ziua a doua, Rm. Vâlcea: imn pentru Bartolomeu Valeriu Anania și Trofeul „Cerurile Oltului” pentru premianții Salonului

Manifestările din ziua a doua a Salonului Național au fost găzduite de Așezământul de Cultură „Antim Ivireanul” şi de Teatrul de Stat „Anton Pann”. Aș dori să reamintesc tuturor cititorilor noștri că actuala ediție a Salonului a avut loc sub înaltul patronaj al Arhiepiscopiei Râmnicului – Arhiepiscop ÎPS Gherasim Cristea, Episcop-Vicar Dr. PS Emilian Lovișteanul – care s-a implicat în buna desfășurare a acestei ample manifestări culturale, închinată memoriei mitropoli­tului de veșnică pomenire Bartolomeu Valeriu Anania. Organizatorii au primit un sprijin efectiv din partea Prea Sfințitului Episcop-Vicar Dr. Emilian Lovișteanul, a preoților Emilian Groșenoiu (Vicar Admi­nis­trativ), Constantin Cîrstea (Consilier Cultural) și Constantin Olariu (Inspector Catehizate Tineret).

Marți, 14 mai, ora 10.30, a avut loc – în Sala de conferințe a Așezământului Cultural „Antim Ivireanul” al Arhiepis­copiei – vernisajul expoziției „Icoana – fe­reastră spre Dumnezeu”. Au expus pictorii prof. univ. dr. Nicolae Sava, Irina Sava, Eduard Stoenică (specialiști în fresce), Doru Drăgușin (unul dintre sculp­torii de seamă ai țării) și Bogdan Sava (important pictor de icoane naturiste). Profesorul Sava a prezentat Icoana drept „Lumina Ortodoxiei”, apoi pe fiecare exponat în parte, ca și pe fiecare pictor, apreciind inițiativa organi­za­torilor de a include în programul Salo­nului o manifestare religios-culturală.

În continuare, în prezența Înalt Prea Sfințitului Arhiepiscop al Râmnicului Ghe­rasim a avut loc Simpozionul pe tema „Bartolomeu Valeriu Anania – cle­ricul de vocație și scriitorul de excepție”, sub „bagheta”, de priceput moderator, a prof. univ. dr. Pompiliu Manea, din Cluj-Napoca. În cuvântul său introductiv, pro­fesorul Manea a încercat să ne apropie cât mai mult de viața, opera, gândirea și mai ales de personalitatea deosebită a Arhiepiscopului și Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului pe care l-a cunoscut personal, în repetate rânduri având convorbiri de neuitat cu Prea Sfinția Sa. „A avut o viață spectaculoasă – a subliniat vorbitorul în alocuțiunea sa – în care activitatea spiritual-ecleziastică s-a împletit cu cea politică, mai cu seamă în anii tinereții, când a manifestat în fruntea studenților împotriva exportului, fără vrerea poporului, a comunismului în România. A avut o activitate literară de excepție, fiind un scriitor cu o operă de mare valoare. Mitropolitul Bartolomeu a fost un factor-cheie al Ortodoxiei româ­nești din anii postbelici, martor al unei istorii noi, dar dramatice, vreme de 18 ani, între 1993-2011, cât timp a păstorit ca arhiereu meleagurile Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc”.

Despre „Testamentul spiritual al Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania” a vorbit ÎPS Arhiepiscop Gherasim, iar scriitorul Constantin Zărnescu a prezen­tat un eseu pe tema „Valeriu Anania și Masa tăcerii lui Brâncuși”. Conf. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin a prezentat lucra­rea „Valeriu Anania – preformarea lecturii şi lectura ca performanţă”: „Valeriu Anania este numele care declanşează şi astăzi invitaţia la lectura oricărui text semnat astfel, în speranţa redescoperirii unor noi înţelesuri ale vremurilor de mult apuse. Cititorul de azi nu mai poate să separe imaginea complexă a Mitropo­litului cărturar de imaginea scriitorului veşnic în căutarea sinelui. «Mi s-a dat mai întâi bucuria de a avea prieteni literari mult mai în vârsta decât mine şi apoi tristeţea de a fi rămas prea devreme singur. Singurătatea mea este aceea a luminişului străjuit de lujere înalte, opt şi mai multe de opt, cu frunza veşnic foşnitoare. Când jos la mine e noapte, vârfurile ard împrejur și freamătă, într-un amurg prelung, sub luna plină şi, uneori, în aurorele polare. Amintirea e rugul cel nemistuit al omului răzleţ”(s.n.). Aceasta este prima mărturisire a autorului volu­mului Rotonda plopilor aprinşi în Cuvânt înainte la ediţia întâia a acestei cărţi cu „lujeri aprinşi” cuprinşi în Rotonda privi­ghetorilor mele.» Am citat din începutul lucrării.

Universitarul George Stanca, cunos­cut scriitor și jurnalist de marcă, a abordat o temă mult și adânc cercetată de domnia sa: „Un celebru gazetar ro­mân din anii postbelici: Pamfil Șeicaru, între legendă și adevăr.” A scris cărți des­pre Pamfil Șeicaru, și-a dat doctoratul cu biografia și opera acestuia. Secvențe din comunicarea lui George Stanca: „Pamfil Şeicaru, nume apreciat, dar şi temut din presa interbelică, îndeosebi de majori­tatea clasei politice a acelor vremuri, a rămas în memoria posterităţii şi datorită unor clişee şi formule peiorative utilizate de adversarii săi, dar şi, ulterior, de pro­paganda regimului comunist. De aceea a fost un travaliu de maximă responsa­bilitate ceea ce mi-am asumat, de a separa grâul de neghină, de a elimina exagerările şi neadevărurile menite a-i atenua sau chiar ascunde meritele aces­tui mare gazetar. ” (…) „Cu sprijinul celor ce mi-au îndrumat cercetarea doctorală, am reușit să ofer, în baza unei documen­tări foarte atente, aprofundate, toate argumentele care permit situarea lui Pamfil Şeicaru în elita presei şi culturii naţionale. Datele cuprinse în lucrarea mea de doctorat, ca și în volumul Pamfil Șeicaru – etajul și șantajul, aduc infor­maţii preţioase şi în legătură cu viaţa social-politică interbelică, date fiind relaţiile strălucitului ziarist cu mediile politice ale momentului. Multe informaţii verificate atent certifică unele dintre aserţiunile mai vechi, iar altele scot în evidenţă lipsa de temei a aprecierilor şi etichetelor de care a avut parte.” (…) „Am ajuns la concluzia și reconfirm și aici, în fața dumneavoastră, caracterul profund patriotic al lui Pamfil Șeicaru, devotat intereselor poporului român, al activităţii desfăşurate de acest ziarist şi în afara graniţelor ţării. Ca şi perioada cât a activat în ţară, Pamfil Şeicaru a înfruntat orice risc pentru a afirma cu tărie şi demnitate adevăruri cutremu­rătoare, ce deranjau noii potentaţi politici de la Bucureşti.”

La reuşita manifestării din această dimineaţă, care s-a desfăşurat în Aşeză­mântul Cultural „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, a contribuit şi Corala „Canticum”, dirijată de renumitul profesor Gelu Stratulat, a Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea (Pr. Prof. Dr. Nicolae Proteasa, director).

Manifestările din a doua zi a Salo­nului au continuat, după-amiază, în Sala de spectacole a Teatrului de Stat „Anton Pann” din Rm. Vâlcea. Scriitorul Ioan Barbu, președintele executiv al Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”, a înmânat Trofeul „Ce­ru­rile Oltului” unui număr de 15 premianți ai acestei ediții (lista o publicăm în această pagină) și Diploma de Excelență „Cerurile Oltului” invitaților și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a acestei ediții a Salonului Național.

A urmat recitalul de muzică și poezie „Sub steaua lui Eminescu”, cu partici­parea actriței Lidia Stratulat de la teatrul gazdă, care a citit versuri de Valeriu Anania din volumul „File de Acatist”, a unor elevi de la Liceul de Artă „Victor Giuleanu” din Rm. Vâlcea – director, prof. Algina Tricuță –, care au intercalat poezia cu muzica. Au citit versuri proprii (sau au recitat) Florentin Popescu, Emil Lungeanu (ambii moderatori ai mani­festării), Paula Romanescu, Valentina Becart, eleva-poetă Antonia Toader, Eliza Roha, George Stanca, Aurel Ștefanachi, Vasile Căpățână (care a recitat, totodată, și versuri ale unor poeți basarabeni), Ion Andreiță, Gh. Răducan, Nicolae Dan Fruntelată, Iuliana Paloda Popescu, Hanna Bota, Ioan Radu Vă­cărescu. Au cântat, inserție între meta­fore, Cristina Iordan, clasa a VIII-a (nai), Mihail Coșerea, clasa a VII-a (clarinet), Alexandru Radu, clasa a VII-a (vioară) și Tudor Poenaru, clasa a VIII-a (clarinet), răsplătiți de asistență cu aplauze repetate.

Trofeul „Cerurile Oltului”, ediția a III-a, mai 2013, a fost conferit următorilor premianți ai Salonului Național:

Antonia Toader, elevă din București, pentru debut precoce în poezie (volumul „Jocul fulgilor de jar”); Aurel Ștefanachi, scriitor și editor, pentru promovarea în plan național și internațional a literaturii române contemporane (Editura TIPO MOLDOVA Iași); Hristos Ziatas, scriitor și editor, pentru promovarea literaturii române, clasice și contemporane, în spațiul de limbă greacă; Nicolae Dan Fruntelată, scriitor și editor pentru întreaga activitate literară și editorială; Vasile Barbu, scriitor și editor din Uzdin, pentru păstrarea și promovarea limbii și literaturii române în spațiul sârbesc; George G. Potra, prof. univ. dr., scriitor, pentru valorificarea și promovarea operei marelui diplomat și patriot Nicolae Titulescu; Eva Iova-Șimon, jurnalist și editor din Jula (Gyula) pentru păstrarea și promovarea limbii și literaturii române în spațiul maghiar; Acad. D. R. Popescu, scriitor și editor pentru întreaga activitate literară și editorială; Florea Firan, prof. univ. dr., scriitor și editor, pentru întreaga activitate literară și editorială; Jean-Yves Conrad, scriitor din Franța, pentru promovarea valorilor culturale românești în spațiul limbii franceze; Neagu Udroiu, scriitor și jurnalist, pentru întreaga activitate publicistică și literară; Hanna Bota, scriitor, pentru spiritul cutezător, pe poteci nebătute ale planetei, convertit în cărți fascinante; Nicolae Sava, prof. univ. dr. , pictor, pentru promovarea credinței noastre creștine în minunatele icoane și fresce de biserici, zugrăvite cu har; Doru Drăgușin, sculptor, pentru măiestria cu care dă viață marmorei și metalului; Angela Tomaselli, pictor, pentru întreaga activitate de creație în slujba frumosului și culorii.