„ROTONDA PLOPILOR APRINŞI”

„Neamul românesc, ca şi alte neamuri gata să se plece, riscă să devină, culturali­ceşte, un popor de hibrizi”, afirma savantul Mir­cea Eliade în „Destinul culturii româneşti” (1953). Azi, când debusolarea pe care carna­va­lul politic şi economic o provoacă asupra omului de spirit, când literatura şi cultura au început să cadă de acord cu tactica nivelatoare a occidentului, cînd intelectualul român, aflat la cheremul unui haos care îl depăşeşte, a dat un pas înapoi, a devenit culturnic de circumstanţă sau a ieşit definitiv din scenă, organizarea unui festival internaţional de poezie poate fi socotit un reviriment de folos culturii naţionale. Săptă­mâna trecută m-am aflat la Râmnicu Vâlcea, invitată în calitate de poet la Salonul Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinşi”. Am avut emoţii de parcă aş fi mers să întâlnesc un dirijor celebru, unul din aceia care au marcat veacurile. Iniţiatorul, scriitorul Ioan Barbu, căruia vâlcenii îi simt bagheta în mersul literaturii şi al presei, a făcut, pentru patru zile, din Capitala Tipografiilor inima şi respiraţia locului, un fel de centru internaţional al religiei şi condeiului, pentru cei care respiră aerul geografic al alianţei creatoare. Noţiunea de civilizaţie a spiritului, care te face să te conformezi atmosferei, invitându-te la respect, s-a făcut simţită în întreg ambientul, ceea ce nu i se întâmplă de fiecare dată creatorului de frumos.

Deşi tărâmul culturii se arată presărat cu destule confruntări la scenă deschisă, patru­zeci de oameni de condei din ţară, din Basa­rabia, Ucraina şi Franţa, a căror operă a făcut picioare înalte şi străbate globul, au venit să cinstească memoria Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania şi să pună semnătura pe actul constitutiv al Salonului Național. Evenimentul a fost organizat de Centrul Multicultural Sofianu, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Sibiu, Fundaţia Culturală „Curierul de Vâlcea”, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”, în parteneriat cu Arhiepiscopia Râmnicului, Primăria municipiului, Primăria Prundeni. Încă de la prima ediţie s-a instituit trofeul: „Cerurile Oltului”, conferit scriitorilor merituoşi de către Înalt Preasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului. (…) În prezenţa arhimandritului Vartolomeu Androni, stareţul mânăstirii şi Exarh al mânăstirilor din Eparhia Râmnicului, s-a vizitat Mânăstirea Cozia, colţ de rai românesc, unde nu-i loc pentru îndoială şi nici pentru umbre. S-a servit masa în trapeză, după care scriitorii s-au reîntors la Grand Hotel Sofianu pentru sesiunea întâi a Salonului Național şi pentru cină. Manifestările au continuat în comuna Prundeni şi în municipiul Drăgăşani. La Prundeni s-a ţinut o dezbatere pe tema „Cartea la sate şi pentru sate, astăzi”, urmată de momente folclorice cu rapsozi renumiţi. A fost vizitată Crama Domnească Filipescu din Zavideni, urmată de degustare de vinuri şi deplasarea la Biblioteca Municipală „Gib Mihăescu” din Drăgăşani, unde s-a derulat a doua sesiune a Salonului Național.

Multe cărţi bune, reviste, intervenţii de neuitat, disponibilităţi de comunicare, sesiune de autografe, spectacol folcloric cu Haiducii din Amărăşti şi bucuria de a fi stat umăr la umăr cu academicianul Mihai Cimpoi, cu renumiții scriitori George Astaloş, Vasile Căpăţână, Vasile Tărâţeanu, Nicolae Dan Fruntelată, Ion Andreiță, George Călin, Florentin Popescu, Marian Barbu, Ion Radu-Văcărescu, Florea Miu, Tudor Nedelcea, Neagu Udroiu, Hanna Bota, Teodor Tanco, Florea Firan, Felix Sima, Silviu Guga, George Stanca, Carmen Sofianu, Ilie Gorjan, Adrian Georgescu (iertare celor pe care i-am omis). Ne-am desfătat cu hrană spirituală din belşug. Destul „afară” societatea românească de azi  ne ţine cu ochii în soare. A fost un bun prilej pentru cunoaşterea, comunicarea şi prietenia culturală, care te ţin sănătos, măcar la suflet şi la minte! Gazde de ispravă, Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”, Grand Hotel Sofianu, primul hotel-muzeu din ţară şi Centrul Multicultural Sofianu, proprietăţi ale ing. Nicolae şi Carmen Sofianu, dau un farmec aparte Râmnicului, confirmând acea organicitate cu evoluţia vieţii spirituale, pe care urbanizarea rapidă cu toate consecinţele nu o pot curma. Prima ediţie a fost o întâlnire pe cinste, la care, vorba lui Bologa-tatăl: am potrivit gândul cu sufletul, sufletul cu vorba, vorba cu fapta şi le-am adus aminte politicienilor că societatea are mai întâi de toate şi creatori. Noi cei de peste graniţa judeţului ne-am înclinat capetele la plecare, aşa cum se cuvine unor oaspeţi care ştiu a învârti rosturile, şi am lăsat sub Rotonda plopilor aprinşi, Capitala Tipografiilor să-şi trăiască tihnită Romanţa începutului fără de sfârşit. Ne-am întors la casele noastre ca nişte poezii pline de tâlc, cu bucuria că mai există printre noi spirite înalte şi, că, din când în când, le mai şi întâlnim. Aceasta ar fi pe scurt povestea primei ediții a Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”,  care va continua să se conjuge la prezent şi la viitor, ne-a încredinţat profesorul Ioan Barbu, „apologet generos al breslei meșteșugarilor cu plaivaz”.