Râmnicul – oraş de reşedinţă domnească 4 septembrie 1389 – 4 septembrie 2012 (micro selecţie) (3)
De asemenea, cine ar fi interesat să cunoască mai multe despre evoluţia economică a Râmnicului de-a lungul vremii ar afla că în oraş se exploata aurul din nisipul apei Oltului, că în oraş existau mai multe mori încă din 1425. Secolul al XVIII-lea se caracterizează prin creşterea producţiei agricole, a producţiei meşteşugăreşti şi a manufacturilor.
Secolul al XIX-lea, al Râmnic, se înfiinţează mai multe întreprinderi:
1878 Moara Sentinela;
1885 Fabrica de Cherestea;
1886 Moara Geltsch;
1890 Atelierul de fabricat maşini agricole;
1896 Fabrica de Pielărie;
Industria Râmnicului, între 1914-1915, se prezintă cu o fabrică de căciuli un atelier mecanic pentru diverse reparaţii, trei fabrici de cherestea, două mici fabrici de pielărie şi opinci şi trei tăbăcării, după Situaţiunea Judeţului Vâlcea, pe anul 1915,p.9-10.
Să nu treceţi uşor cu vederea partea de relaţii despre viaţa culturală a Râmnicului, transformarea lui într-un puternic centru cultural a fost o necesitate istorică Eparhia Râmnicului Noul Severin, înfiinţează la Râmnic o şcoală de grămătici căreia îi va reveni sarcina pregătirii cadrelor necesare scrisului şi realcătuirii documentelor, la 30 septembrie 1517.
Lui Constantin Brâncoveanu şi apropiatului său sfetnic, Antim Ivireanul, Râmnicul le datorează transformarea sa în Capitala Tipografilor Români, după cum remarca Nicolae Iorga.
La foarte multe evenimente remarcabile pe care Râmnicul le-a trăit şi pe care nu le putem enunţa din lipsă de spaţiu, se mai poate aminti că în perioada modernă viaţa oraşului a fost marcată de numeroase înnoiri structurale care au transformat treptat aşezarea medievală într-un oraş modern de factură europeană prin înscrierea în reţeaua feroviară naţională Drăgăşani – Râmnicu Vâlcii, la 20.06.1887, în lungime de 52,8 km., precum şi tronsonul de cale ferată Râmnicul Vâlcii – Jiblea, dat în exploataţie la 11.11.1898, în lungime de 16,2 km, ultima parte a căii ferate pe Valea Oltului între Jiblea şi Râul Vadului, care va lega şi pe această cale Oltenia de Ardeal, intră în exploatare la 1.08.1901, în lungime de 41,1 km.
În acest fel, s-a creat posibilitatea valorificării multor bogaţii naturale din împrejurimile oraşului, chiar şi multe alte produse realizate de unele întreprinderi industriale din oraş.
Am încercat să vă prezentăm, în rezumat, câteva file de istorie din viaţa multi-milenară a Râmnicului care, cu siguranţă, poate constitui un preţios document din existenţa umană a acestei aşezări, care prin faptele pline de glorie în lupta pentru libertate şi independenţă poate fi înscris în cartea de aur a istoriei României.