OLTCHIM are administrator special din rândul Băncii Naţionale

• Bogdan Nicolae Stănescu, consilier al viceguvernatorului BNR, Bogdan Olteanu, este alesul

Aşa cum vă anunţam şi în ediţiile anterioare, Ministerul Econo­miei a dat publicităţii un raport detaliat asupra tuturor cauzelor care au împins combinatul spre insolvenţa actuală.

Astfel, în cadrul unei conferinţe de presă organizate cu o zi de întârziere faţă de data anunţată iniţial, Varujan Vosganian a declarat că, de azi, Oltchim va avea un nou administrator special în persoana lui Bogdan Nicolae Stănescu, care, în prezent este consilier al viceguvernatorului BNR.

„În calitatea sa de administrator special, dacă adunarea acţionarilor va urma propunerea noastră, va fi interfaţa dintre acţionari şi administratorii judiciari”, a precizat Vosganian care a declarat şi că Stănescu va fi responsabil pentru numirea unei conduceri interimare la Oltchim, urmând să selecteze din rândul directorilor adjuncţi existenţi.

„Propunerea pe care am făcut-o privind opţiunea pentru management privat rămâne valabilă, însă un contract cu un manager privat nu se poate face decât prin adunarea creditorilor, pe 15 aprilie”, a mai adăugat Vosganian.

Ministerul are în vedere alegerea unui manager cum se întâmplă la alte companii, având în vedere că Oltchim este in procedura de insolvenţă, însă va fi un manager remunerat printr-o sumă fixă şi care va trebui să respecte anumite criterii de performanţă. În plus, administratorii judiciari se află în dialog cu băncile, încercând să obţină un împrumut de minimum zece milioane de euro, care ar asigura funcţionarea combinatului timp de două luni. Reprezentanţii băncilor, însă, au cerut administratorilor judiciari să prezinte un program de eficienti­zare, astfel încât eventualul împrumut „să nu fie irosit pe acţiuni de supravieţuire”.

În afara acestei veşti, Nicolae Bălan, unul din administratorii judiciari ai combinatului, a declarat că, printre cauzele prăbuşirii companiei, se numără unele decizii luate de managementul combinatului, tranzacţiile comerciale coordonate, dar şi investiţiile ineficiente care au decapitalizat compania.

De asemenea, au existat pierderi din cauza vânzărilor, având în vedere că unele produse s-au vândut la un preţ sub nivelul costurilor. Pierderile cumulate din această cauză, în perioada 2009 – 2012, s-au ridicat la 105 milioane de lei. Al doilea lucru care a produs prejudicii a fost vânzarea produselor sub cotaţia pieţei. Pierderea pe aceasta componenta a fost 101,5 milioane de euro.

Nu în ultimul rând, cheltuielile cu salariile au crescut de la 79,4 milioane de lei, în 2009, la 118 milioane de lei, în 2012, în condiţiile în care societatea înregistra pierderi.

„Bugetele de venituri şi cheltuieli întocmite de societate arătau creşteri semnificative de cifre de afaceri şi alte cheltuieli corelate, dar în niciun an nu se prevedea recuperarea pierderilor din anul anterior. Societatea funcţiona cu un fel de perdea: vedeau bugete care îşi propuneau cheltuieli semnificative, care se realizau într-o măsură semnificativă fără să atingă valoarea prognozată a veniturilor”, a spus Nicolae Bălan, unul dintre administratorii judiciari.