Ocolul pământului în 120 de zile
Napoli – „orașul cel mai frumos din univers“
Vaporul acostează în Portul Napoli. Coborâm de pe vas la dana 1, trecem prin Shopping Center, Galeria del Mare, înspre ieșirea către oraș, unde avem foarte multe de văzut. Timpul însă nu prea are răbdare. Am în plan prea multe vizite: Isola de Capri, importante obiective din Napoli, Pompei și Herculaneum…
Încep cu Muzeul Civico, Castel Nuovo (sau Maschio Angioinio), care se găsește chiar la ieșirea din port. A fost construit în secolul al XIII-lea de către Charles I de Anjou, pentru a-i servi ca palat, dar și cetate de apărare. Încă de la început s-a numit Castrum Novum, pentru a se deosebi de celelalte castele mai vechi: Ovo și Capuano. Fațada este orientată spre Palatul Regal al familiei Burbonilor, Teatrul San Carlo și Galeriile Umberto, iar spatele se află spre port.
Muzeul Civico de astăzi mai are în componența sa vechea Sală a Parlamentului Municipal Naples și Capela Palatină, dovadă a vechiului palat de Anjou, care cuprinde basoreliefuri, statui religioase, pietre funerare și fresce din școala lui Giotto, despre care se crede că unele sunt pictate chiar de mâna celebrului pictor. Etajul unu, unde se găsește Sala Carol al V-lea și Sala Lodge, începe de fapt cu originalul porții cetății din bronz sculptat și turnat, văzându-se și azi urmele ghiulelelor care au forțat încuietorile pentru intrare în cetate. Urmează picturi din secolele XVIII, XIX și XX, lucrări ale meșterilor locali argintari, aurari și sculpturi în bronz. Se remarcă statuile a doi cavaleri rivali și femeia călare pe țap, lucrări ale lui Raffaele Marino.
Ieșim din muzeu și ne îndreptăm spre Teatrul San Carlo, dar în drum admirăm grădina Palatului Regal al familiei Burbonilor, unde a fost invitat și Giuseppe Verdi, când opera sa „Traviata” s-a jucat la Teatrul San Carlo, a cărui construcție a început în anul 1861. Astăzi, Teatrul San Carlo are săli în care numărul locurilor este de 2500; aici se cântă opere, au loc spectacole de teatru și balet, concerte muzicale. Este exclus teatrul comic. Sala pentru operă are 1250 de locuri, cu stal și șase rânduri de loje, unde soprana noastră Virginia Zeani a susținut peste 25 de spectacole. În loja regală cu 30 de locuri, în care a fost invitat grupul nostru de turiști, am primit toate explicațiile despre acest superb teatru. Plafonul sălii operei este aurit și pictat, asemănător Capelei Sixtine, însă cu scene artistice, zei, muze și autori dramaturgi, compozitori, precum Homer, Shakespeare, Giuseppe Verdi. Toată sala este de o frumusețe magnifică, cu scene turnante, iar loja orchestrei se coboară pentru opere și se ridică pentru concerte, cortinele fiind (trei la număr) automate.
Vis-a-vis de Teatrul San Carlo se găsesc Galeriile Umberto, construite în anul 1890, fiind asemănătoare cu cele dintre Domul de Milano și Teatro Scala de Milano, în care se găsesc cele mai prestigioase firme comerciale: Armani, Pierre Cardin, Prada, Gucci etc. În mijlocul acestor galerii se află cupola centrală, care are și rolul de luminator, iar pe pardoseală este reprezentată o roză în care se găsește zodiacul cu cele 12 zodii. Pe verticală se află magazine, buticuri, birouri, iar din mijloc pornesc patru galerii principale în direcția punctelor cardinale. Aceste galerii au acoperișul din sticlă vitrată pe toată lungimea lor și ies în patru străzi principale ale orașului.
Admirăm aceste galerii unicat, trecem apoi prin Piața Trieste e Trento, în care se găsesc Galeriile Gambrinus. Printr-o placă gravată, cetățenii napolitani cinstesc victoriile lui Giuseppe Garibaldi. Ajungem în Piața Plebiscitului (Piazza Plebiscito) unde se află Domul de Napoli (Duomo de Neaple) cu celebra sa cupolă și arcul de 180°, având de o parte și de alta cele două statui ecvestre. Tot în această piață se mai găsesc Palazzo Reale, Prefectura, Palatul și Biserica Francesco di Paola. Din spatele domului, mergem în dreapta, pe Corso Vittorio Emanuele, traversăm parcul și ajungem la fortăreața Castelul Sant Elmo și la fosta mănăstire carthusiană, construită în 1368 – Certosa di San Martino –, situată pe Dealul Vomero. Astăzi, Muzeul Napoli, cu artefacte spaniole și ale familiei Burbonilor, este cel mai vizitat obiectiv turistic din sudul Italiei.
Universitatea di Milano este situată chiar în fața portului, între Catedrala Santa Chiaro și Sant Lorenzo Maggiore, în spatele său fiind Biserica San Dominico Maggiore, obiective turistice pe care le vizităm în timpul rămas până să urcăm pe vapor. Ne așteaptă un alt drum…
Păcat, am părăsit această metropolă cu peste un milion de locuitori, pe care Stendhal o numea „orașul cel mai frumos din univers“, fără a cutreiera mai mult pe Via Toledo, pe străduțele sale întortocheate, fără a mânca, aici, cea mai bună pizza din lume sau spaghetti cu scoici… Cum spuneam, timpul nu are răbdare să vezi tot ce-ți propui. Am rămas, însă, cu amintirea unui Napoli cu o istorie fără pereche, cu artiștii săi de stradă și spectacolele cu marionete, cu muzica sa tradițională, cu dialectul inconfundabil și cu pofta de viață a localnicilor, dar și cu primirea caldă cu care își întâmpină vizitatorii.
