Noi prevederi legislative care privesc organizarea şi exploatarea pajiştilor
• Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, au fost publicate
Aceste norme reglementează statutul juridic de exploatare a suprafeţelor de pajişti în relaţie cu implementarea amenajamentelor pastorale de către utilizatori (crescători de animale). În februarie 2015, a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 78 privind modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii 18/1991 care prevede modul de gestionare a pajiștilor din domeniul public și privat prin așa numitele “amenajamente pastorale”. Legislaţia privitoare la activitatea de organizare, gestionare și exploatare a pajiștilor a suferit în ultimii ani multe modificări. Ultima modificare survenind la începutul lunii iunie 2015 prin OUG nr. 15/2015. Considerăm că importanța pajiştilor în dezvoltarea agriculturii trebuie să determine adoptarea unor acte normative care să acopere reglementarea tuturor raporturilor care privesc utilizarea pajiştilor. Partea importantă a acestor norme sunt articolele ce se referă la modul de realizare a proiectelor de amenajamente pastorale, conform Ghidului elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov. Din acest punct de vedere, elaborarea unui proiect de amenajament pastoral este o activitate complexă, bazată pe cunoştinţe de specialitate specifice domeniului sol-plantă-animal şi pe o mare diversitate de zone ecopedoclimatice la nivelul judeţului. În normele metodologice ale OUG 34/2013 se evidențiază şi instituțiile agricole care participă la elaborarea acestor proiecte de amenajament şi care vor forma un grup de lucru cu specialişti de la camerele agricole, din consiliile locale şi de la oficiile judeţene pentru ameliorare şi reproducție în zootehnie. De fapt, acest grup de lucru ar trebui să elaboreze proiectele de amenajamente pastorale, iar din direcțiile judeţene agricole să le verifice. Oficiile judeţene pentru ameliorare şi reproducţie asigură controlul, la nivelul utilizatorilor, modul de aplicare a prevederilor acestor amenajamente. În contextul arătat anterior, se pune întrebarea, firească, dacă aceste instituţii au suficienţi specialişti, astfel încât într-o perioadă limitată de timp, să fie elaborate aceste proiecte, care au un grad ridicat de complexitate. Majoritatea indicatorilor care vizează starea de productivitate și de calitate a pajiştilor, obligatoriu de evidențiat în amenajamentul pastoral, se determină numai în timpul perioadei de vegetație. În acest sens, se poate propune ca la art. 8, al (9) – în care se prevede că până la elaborarea amenajamentelor pastorale, consiliile locale pot aplica regulamentele proprii de păşunat – termenul de realizare a proiectelor să fie stabilit nu mai târziu de sfârșitul anului 2015. Atât Legea 86/2014, cât şi normele metodologice de aplicare ale OUG 34/2013 precizează că la stabilirea taxei de concesiune se va avea în vedere echilibrul financiar dintre valoarea producției disponibile și obligațiile impuse utilizatorului, prin cheltuielile cu implementarea amenajamentului pastoral. În condițiile actuale, dacă perioada de concesionare s-ar stabili pe 10 ani, utilizatorul ar trebui, prin lucrările de amenajament pastoral, să efectueze cheltuieli cuprinse între 1400 și 1600 lei/an și între 300 și 600 lei/an, o dată la cinci ani, în funcție de tipul de pajişte şi de zona altitudinală, astfel încât să obţină o creştere a producției de masă verde (de trei-patru ori mai mare) şi un echilibru optim al compoziției floristice. Însă, efectul acestor cheltuieli – suportate de crescătorul de animale – asupra productivității şi calității pajiştilor concesionate se va observa gradual, în anii următori. De aceea, în primii ani de concesionare prețul estimativ al concesiunii ar trebui stabilit la cel mult 10% din venitul realizat de utilizator. O altă lacună legislativă constă în faptul că normele metodologice nu precizează care va fi situaţia crescătorilor cu un număr mai mic de animale înscrise în RNE, dar care nu sunt înscrişi într-o formă asociativă neputând îndeplini cerințele impuse de amenajamentul pastoral pe o suprafață atât de mică. Legislația din domeniul pajiștilor prevede modul de gestionare a pajiștilor, care se stabilește prin amenajamente pastorale, întocmite în concordanță cu obiectivele sociale, economice și cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajiștilor.
Amenajamentul pastoral reprezintă un îndrumar de lucru adaptat condițiilor locale, pentru valorificarea economică și durabilă a pajiștilor, astfel încât să permită menținerea biodiversității, creșterea productivității, a capacității de regenerare a plantelor, utilizatorii având obligația să gestioneze pajiștile conform normelor tehnice prevăzute în amenajament.
Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schița pajiștii sau planul cadastral; determinarea suprafeței pajiștii cu prezentarea denumirii, suprafeței, vecinătăților și a hotarelor; descrierea situației geografice și topografice a pajiștii sau a diferitelor unități în cazul în care pajiștea se compune din mai multe porțiuni; descrierea solului pajiștii; descrierea florei pajiștii; calitatea pajiștii; determinarea suprafețelor de pajiște care sunt oprite de la pășunat; perioada de pășunat; capacitatea de pășunat și încărcătura optimă; stabilirea căilor de acces; stabilirea surselor și a locurilor de adăpat; locurile de adăpost pentru animale și oameni; împărțirea pajiștii pe unități de exploatare și tarlale pentru diferite specii; lucrările care se execută în fiecare an pentru întreținerea și creșterea fertilității solului; lucrările de îmbunătățire anuală și pe termen lung; lucrările tehnice și instalațiile care se utilizează, cu indicarea locului de amplasare. Dacă lucrările cuprinse în primele elemente din amenajament (acte de proprietate, descriere geografică și topografică), pot fi realizate pe baza documentelor și informațiilor existente, activitățile referitoare la descrierea stațiunilor și determinarea tipurilor de pajiști și stabilirea tehnologiilor de cultură și exploatare a pajiștilor, necesită deplasarea și culegerea de informații pe teren. Având în vedere complexitatea covorului vegetal, funcțiile și caracteristicile sale, evaluarea acestuia este obligatorie să fie făcută de către specialiștii în domeniu. Astfel, pentru determinarea capacității de producție este necesară bonitarea vegetației și a terenului. Amenajamentul pastoral se va întocmi de către specialiștii în domeniu, pe o perioadă de 10 ani, cuprinzând toate suprafețele de pajiști aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, indiferent dacă au fost, sau nu concesionate sau închiriate până în prezent.
Modul de implementare a amenajamentului pastoral se stabilește prin contractul de concesiune sau închiriere, conform prevederilor legale, responsabilitatea pentru gestionarea pajiștile conform normelor tehnice prevăzute în amenajament, cu respectarea bunelor condiții agricole și de mediu revenind exclusiv utilizatorului, iar primarii prin aparatul de specialitate asigură controlul cu privire la respectarea prevederilor contractuale stabilite pentru pajiștile concesionate, sau închiriate. Acestea se întocmesc cu respectarea ghidului cadru elaborat de către Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pajiști Brașov.
Direcțiile pentru agricultură prin specialiștii săi, vor verifica datele tehnice înscrise în proiectul de amenajament pastoral și întocmesc un registru cu suprafețele de pajiști pe proprietari, pe unități administrativ – teritoriale și centralizat pe județ. Proiectele de amenajament pastoral se întocmesc în două exemplare, unul pentru Consiliul local și unul pentru direcția pentru agricultură și se actualizează la o perioadă de 10 ani. Controalele privind aplicarea prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale, de către proprietari/ utilizatori, se vor realiza de inspectorii din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie “Prof. Dr. G.K. Constantinescu” prin Oficiile Județene de Zootehnie. În urmă cu doi ani, când Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pajiști Brașov nu publicase ghidul cadru , Directorul Executiv al Direcţiei pentru Agricultură Vâlcea şi Consilierul juridic al acestei instituții au elaborat un plan cadru de amenajament pastoral care a fost distribuit, prin poştă electronică, primăriilor din județ.
În acest moment Camera Agricolă Vâlcea şi Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Vâlcea sunt pregătite să întocmească amenajamente pastorale specifice pentru pajiştile din localitățile județului la solicitarea primarilor și împreună cu specialiști locali. Odată întocmit și vizat de Direcția pentru Agricultură Vâlcea, amenajamentul pastoral va sta la baza elaborării documentațiilor pentru licitaţiile publice în vederea atribuirii contractelor de concesiune sau închiriere a pajiştilor.
Tudor ȘERBANA