Medicina şi primele farmacii ale vechiului Râmnic (2)
La Mănăstirea Bistriţa, după ce s-a refăcut, din nou, la 1509, tot de boierii Craioveşti, sub Neagoe Basarab, pe lângă alte încăperi, s-a construit şi bolniţa, după cât se ştie până acum, fiind prima bolniţă românească de pe teritoriul Vâlcii, despre care să putem avea o confirmare documentară.
Aşadar, în Ţara Românească, cea mai veche instituţie cu caracter medico-sanitar a fost organizată lângă mânăstiri, numite bolniţe. În aceste aşezăminte, erau trataţi călugării bolnavi, bătrâni şi neputincioşi. În lucrarea dr. Petre Miroiu De la bolniţa mănăstirească la spitalul organizat editată de Mitropolia Olteniei în anul 1971, p.369, aflăm că bolniţa mănăstirii Bistriţa era considerată documentar cea mai veche aşezare medico-sanitară din Ţara Românească.
Datarea bolniţei s-a făcut, de cele mai multe ori şi se mai face încă, după diferite informaţii care dau naştere la o gamă foarte variată de ipoteze care, şi ele, se bazează pe multe speculaţii. Din păcate, documentele referitoare la întemeierea bolniţei de la Bistriţa – Vâlcea sunt numeroase şi la fel de nesigure. Este bine să ne oprim la datările propuse pe argumente neconvingătoare care, de cele mai multe ori, se bazează pe presupuneri, precum următoarele: Arhimandritul Veniamin Micle emite ipoteza că bolniţa bisericii este mult mai veche, aparţinând secolului XIV-lea (Mănăstirea Bistriţa Oltenească, Ed. Sfânta Mănăstire Bistriţa, Eparhia Râmnicului, 1996, p.41); Vasile Drăguţ – Biserica bolniţei de la Mănsătirea Bistriţa Vâlcea este construită la sfârşitul secolului XV (Enciclopedie de artă medievală românească, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, p.60); Ghica Budeşti stabileşte construcţia între 1495 ori 1517 (Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, vol. II, p.12); În Viaţa bisericească în Oltenia, Anuarul Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1941, p.839, găsim următoarea informaţie: „Biserica- bolniţă de la Mănăstirea Bistriţa Vâlcea este construită de Barbu, mareele ban al Craiovei, zidită din piatră şi cărămidă, la 1500”; Alexandru Efrimov crede că „bolniţa a fost construită între anii 1512-1520 (Pictura interioară a paraclisului Mănăstirii Bistriţa – Vâlcea, în Buletinul monumentelor istorice XLI – 1972, nr. 3, p.67-68; În Eparhia Râmnicului şi Argeşului – monografie vol. I, Râmnicu Vâlcea, 1976, p.175, citează Biserica bolniţă cu hramul Schimbarea la faţă, construită de Barbu Craiovescu în anii 1520-1524; Din Arhivele Olteniei, nr. 86-88, din anul 1936, p. 273-274, cităm : „Când s-a zidit locaşul cel nou, din vechile ziduri ale Craioveştilor nu s-a păstrat decât bisericiţa din deal a bolniţei unde se găseşte un tezaur de pictură. Şi bolniţa este ctitoria aceluiaşi Barbu I şi a fost zidită cam prin 1520-1521”: Ion Donat consideră că bolniţa este ctitoria aceluiaşi Barbu I şi a fost, probabil, zidită, între 1520-1521 (Fundaţiile religioase ale Olteniei, Craiova, 1957, p.19); Nicolae Stoicescu rămâne cu fermitate la datarea bolniţei cu anii 1520-1521 (Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, vol. I, Ţara Românească. Ed. Mitropoliei Olteniei, p.75-77).
Biserica bolniţei ridică, încă, noi probleme privind data zidirii sau poate, de ce nu, bolniţa a fost construită concomitent cu biserica mare a mănăstirii, atestată documentar la 1491.
Din secolul XVIII, biserica s-a îngrijit, în lipsă de spitale, să ridice pe lângă episcopii şi mănăstiri mai mari, bolniţe. O asemenea bolniţă a zidit, la episcopia de la Râmnic, şi fericitul ctitor Climent episcopul, între 20 iulie 1745-20 octombrie 1746, instalat în scaun la 28 iunie 1735. Se retrage din scaun în 1749 (Anuarul pe anii 1921-1925, întocmit de P.S. episcop Vartolomeu, Eparhia Râmnicului Noului Severin, 1925)… „înspre apus de biserica cea mare se găseşte biserica bolniţă… este clădită de zid de fostul Episcop Climent în anul 1745… iulie 20 leat 7235 (Viaţa bisericească în Oltenia, Anuarul Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1941, p.372-673).
CONTINUARE…