La Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanul Lansare de carte: “Arta sinuciderii” de Doru Viorel Ursu
Azi,, la ora 18.00, va avea loc lansarea cărţii “Arta sinuciderii” de Doru Viorel Ursu, la Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţene Antim Ivireanul Vâlcea. În program, mai sunt incluse scurte alocuțiuni prezentate de autori, Doru Viorel Ursu și dra Ana Maria Cristina Săndulescu, dezbateri şi discuţii cu publicul prezent. Apărută la Editura Didactica Publishing House, lucrarea a fost lansată pe 23 Mai 2015 în cadrul Salonului internaţional de carte Bookfest. Cartea “Arta sinuciderii” scrisă de fostul ministru Doru Viorel Ursu în colaborare cu Ana Maria Cristina Săndulescu surprinde evenimentele din anii 1989-90-91, dintr-o perspectivă nouă. “Dacă ar putea vorbi, Burebista, Decebal, cnejii şi voievozii căzuţi sub securea gâdelui, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, cu glasurile tremurătoare ale celor patru fii daţi călăului sub ochii tatălui, Alexandru Ioan Cuza şi Nicolae Ceauşescu, conducători vremelnici ai destinului românesc, ne-ar putea povesti despre trădare, nimicnicie, laşitate şi destin hotărât în alte zări. O dramă care, din păcate, tulbură istoria românilor până în zilele noastre, împiedicându-i, între atâtea adversităţi care-i divizează şi dezbină, să-şi regăsească unitatea în jurul unui destin comun,coerent şi binefăcător. Disoluţia autorităţii, a instituţiilor, a statalităţii înseşi, nu tulbură pe nimeni. A fost greu pentru români şi pentru România, dintotdeauna, dar şi acum. Am dezgropat documente de prin arhive prăfuite pentru restituirea istoriei reale: „Nosce te ipsum. Cunoaşte-te pe tine însuţi!“. Spovedania unui popor. Primul pas spre mântuire şi viitor.” Cel mai tânăr ministru de interne român, Doru Viorel Ursu s-a născut pe 1 martie 1953 la Drobeta Turnu Severin, unde familia bunicului matern se refugiase ca urmare a persecuţiilor politice care au urmat alegerilor din 1946. „Am devenit disident încă dinainte să apar pe lume, întrucât pe mama, sosită de la Bucureşti pentru a naşte alături de părinţi, autorităţile vremii au arestată-o ca suspectă la coborârea din tren în gara din Severin. Era perioada dementă a luptei lui Stalin cu Tito. Numele Ursu este rar în Oltenia. Cred că mă trag după tată dintr-o familie de ardeleni, venită peste munţi în Gorj cu generaţii în urmă.” Imediat după naşterea sa, familia s-a stabilit în Bucureşti, pentru ca tatăl să-şi continue pregătirea la Academia de Înalte Studii Militare iar mama să profeseze în învăţământ. A absolvit Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti şi Facultatea de Drept din Bucureşti , iar în 1979 a devenit şef al Promoţiei de procurori. Pe 14 iunie 1990, într-un moment de cumpănă al istoriei naţionale în care Capitala României se afla sub asediul minerilor chemaţi în ajutor de guvernanţi iar Ministerul de Interne abandonase orice iniţiativă, este numit ministru de interne. În timpul mandatului său, a reînfiinţat Jandarmeria Română, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti şi Liceele de Poliţie „Neagoe Basarab” şi “Constantin Brâncoveanu”. După reîntoarcerea sa la cariera de avocat, s-a implicat în conducerea unuia dintre cele mai cunoscute cabinete de avocatura în domeniul dreptului penal. Din 1991 este menţionat în celebra enciclopedie a personalităţilor mondiale „Who’s who in the world”. Activitatea de scriitor începută înainte de 1989 cu volumul „Din însemnările unor ofiţeri de justiţie” şi colaborarea la scenariul de film „Sfârşitul nopţii” în regia lui Mircea Veroiu, film cenzurat şi ulterior retras de la difuzare, continuă după evenimentele din decembrie 1989, când apar succesiv „Colivia cu ciori vopsite”, „Şah mat la România”, trilogia „Ministru de interne. Radiografia unei lovituri de stat” şi trilogia „Sânge şi carne de om”, care s-au bucurat de un viu interes.