„Îmi dă de gândit situaţia politică din România, o ţară marcată de corupţie şi cu tradiţie de corupţie”

• interviu cu Sofi Oksanen, scriitoare proeminentă din Finlanda
• „Purificare”, romanul ei de succes a apărut în aproape 40 de ţări

Sofi Oksanen, născută în 1977, în Finlanda, este considerată cea mai importantă prozatoare, în viaţă din ţara sa. Cărţile ei au fost traduse în 38 de limbi. A studiat dramaturgia la Academia de Teatru din Helsinki şi literatura universală la universitatea din oraşul natal, Jyväskylä. Prima ei carte, „Vacile lui Stalin” (Stalin lehmät), a scris-o în 2003, roman care a propulsat-o pe scena literară a Finlandei. În 2005 publică roma­nul „Baby Jane”, pentru ca, doi ani mai târziu, să fie pusă pe scena Teatrului Naţional Finlan­dez, prima sa piesă, intitulată „Purifi­care” (Puhdistus). Un an mai târziu a dezvoltat această lu­crare și a publicat romanul (de fic­țiune) omonim, devenit bestseller în Europa. Romanul a fost ecranizat chiar în acest an de către produ­cătorul Martkus Selin. Piesa „Purificare” a avut premiera la New York în februarie 2011, iar ulterior a fost jucată pe marile scene de teatru din alte 11 tări, între care Norvegia, Franța, Spania, Lituania, Germania, Marea Britanie ș.a.

Înzestrată cu abilitatea nativă de-a povesti, Sofi Oksanen a avut amabilitatea să-mi răspundă, în mod degajat, la câteva întrebări:

Octavian CURPAŞ:  În momentul de faţă eşti în topul mai multor liste de bestseller din ţările nordice ale Europei, iar cărţile tale au fost remar­cate de mass-media internaţională.  Ai dobândit mai multe premii de anver­gură, cum ar fi „The Finlandia Award” şi „Premiul Comitetului de Literatură” din ţările nordice, în 2012. În acelaşi timp, eşti cel mai tânăr autor care obţi­ne astfel de premii. Care este cheia acestui succes?

Sofi OKSANEN: Scrisul.

Octavian CURPAŞ: Ce limbă se vorbea în familia ta, tatăl tău fiind finlan­dez, iar mama estonă?  Apropo, câte limbi cunoşti?

Sofi OKSANEN: Finlandeza şi es­to­na. Vorbesc limba engleză, puţină franceză şi suedeză şi pot să citesc ziarul în limba germană. Engleza, franceza şi germana le-am învăţat la şcoală. De asemenea, şi suedeza, care este obligatorie.

Octavian CURPAŞ: Am citit câte­va statistici care dezvăluiau faptul că Finlanda are una dintre cele mai joase rate de emigrare din lume. Cum a fost să creşti  într-o familie mixtă în Fin­landa?

Sofi OKSANEN: Atitudinea faţă de emigranţi diferă în diverse părţi ale ţării şi în diferite cercuri. Avem şi oameni toleranţi. Şi este total diferit să locuieşti în Helsinki, unde sunt mai mulţi emigranţi, decât în alte părţi ale ţării. Finlandezii nu sunt obişnuiţi cu finlandeza stâlcită, aşa că orice accent atrage atenţia.

Octavian CURPAŞ: Care este ati­tu­dinea finlandezilor faţă de educaţie?

Sofi OKSANEN: Dacă nu provine de la şcolile finlandeze, nu este apreciată, în general. Prin urmare, pentru un emigrant este destul de dificil să obţină un job mai bun, chiar dacă vine din Statele Unite, din Anglia sau din alte ţări vest-europene.

Octavian CURPAŞ: Am aflat, recent, că romanele tale au fost tra­duse în 38 de limbi.

Spune-mi, te rog, ceva despre prima ta carte, „Vacile lui Stalin”. Cât timp ţi-a luat să o scrii?

Sofi OKSANEN: Mi-a luat doi ani  s-o scriu. Cartea este despre emigra­ţia în Finlanda, dubla identitate, a doua generaţie de emigranţi. De asemenea, este un roman „post Gulag”.

Octavian CURPAŞ: Prin ce se dife­renţiază ţările scandinave de cele­lalte ţări din Europa?

Sofi OKSANEN: Ţările din Europa de Vest sunt diferite de cele din Euro­pa de Est, aşa că se poate face o comparaţie între Scandinavia şi ţările est-europene, dar şi între Scandinavia şi ţările vest-europene. În Scandina­via, noi avem mare libertate de expri­ma­re, nivel de corupţie scăzut, conş­ti­en­ti­zarea a nevoii de protecţie a me­diu­lui încon­jurător, iar nivelul de „egali­ta­te” este mai mare decât în multe alte ţări.

Octavian CURPAŞ: Te rog acum să-mi spui câteva similarităţi şi dife­renţe între ţările scandinave.

Sofi OKSANEN: Suedia, Norve­gia şi Danemarca aparţin aceluiaşi grup lingvistic. Finlanda este ca o fiică vitregă a ţărilor nordice. Finlandeza este o limbă foarte diferită şi nu e o limbă oficială în Consiliul Nordic (spre deosebire de suedeză, norvegiană şi daneză). Cu toate acestea, împărtă­şim aceleaşi valori, cum ar fi: nivelul înalt aş libertăţii de exprimare, egalitate etc.

Octavian CURPAŞ: Ce anume este unic în Finlanda şi la finlandezi? Ce locuri merită văzute în ţara ta?

Sofi OKSANEN: Îmi place Hel­sin­ki, capitala ţării. Turiştii aleg, de obicei, Lapland. De asemenea, unii turişti se bucură de faptul că avem patru anotimpuri.

Octavian CURPAŞ: Ce fel de cărţi citeşte de obicei omul de rând din Finlanda?

Sofi OKSANEN: Cel mai mult ro­ma­ne. Multe romane pe teme istorice, mai mult de ficţiune decât non-fiction, şi mai mult scrise de autori indigeni decât de autori traduşi. Finlandezii citesc. Finlandezii vizitează bibliotecile mai mult decât orice altă naţionalitate din lume.

Octavian CURPAŞ: Ce anume presupune să devii un scriitor de succes?

Sofi OKSANEN: Nu există nicio „cărare” pentru aceasta. Toţi autorii sunt diferiţi.

Octavian CURPAŞ: Ce state ai vizitat în Statele Unite? Ai vizitat Statul Marelui Canion? Ce anume îţi vine în minte când te gândeşti la Arizona?

Sofi OKSANEN: Arizona este un loc pe tabla de joc a copiilor! Este foar­te popular în Finlanda sau cel puţin a fost, când eram copil. Nu am vizitat Ari­zona, încă. Am  vizitat New York City, Pittsburgh, Buffalo, Washington D. C. şi alte câteva oraşe.

Octavian CURPAŞ: Recent, ai vizitat România. A fost prima ta vizită în această ţară? Cu ce impresii ai ră­mas despre români?

Sofi OKSANEN: Românii sunt oameni ca toţi oamenii din lume. Îmi dă de gândit însă situaţia politică din România, o ţară marcată de corupţie şi cu tradiţie de corupţie. Lumea politică este coruptă „la greu”. Oamenii nu votează, pentru că găsesc că e inutil  să voteze. Votul nu are nicio însemnă­tate. Doar 20% din populaţie a votat la alegerile prezidenţiale şi acest 20% este mult spus.

*

Interesul Sofiei Oksanen pentru ţările postcomuniste din Europa a început cu mulţi ani în urmă. Fiind jumătate finlandeză şi jumătate estonă, ea s-a situat undeva la graniţa dintre Vest şi Est. În anul 2009, a fost declarată „Persoana anului” în Estonia. Sofi Oksanen este, probabil, singura scriitoare din Vestul Europei care accentuează faptul că Europa de Vest nu înţelege istoria Europei de Est pentru că nu a experimentat anii de guvernare totalitară. Evidenţe incredi­bile despre acele timpuri odioase sunt descrise de către scriitoarea scandi­na­vă în romanul ei de succes „Purifi­care”, apărut în aproape 40 de ţări.