Fractura de logică
Nu se întâmplă numai la noi, dar asta nu reprezintă mai puțin o justificare pentru situația jenantă în care se află. Și prin alte părți, formațiuni politice care se declară deschis eurosceptice participă cu liste de candidați pentru alegerile din Parlamentul European. Cum vine asta? Unele dintre ele nici măcar nu se obosesc să-și mascheze intențiile sub paravanul unor încercări de reformare a Uniunii din interior. Nu sunt împotriva acestei Uniuni, ci a tuturor Uniunilor posibile, pentru că oricare ar fi ele le știrbesc din autoritate, dorindu-și fățiș un brexit autohton. Si cu toate astea, partidele respective își trimit reprezentanți în forurile de conducere ale Uniunii Europene. Formează chiar un grup parlamentar al demolatorilor cu omologi din alte țări. Te doare mintea.
Pentru mine reprezintă o fractură de logică. E ca și cum o companie multinațională ar angaja pe cineva și i-ar plăti un salariu uriaș, deși acel cineva lucrează împotriva intereselor companiei și declară de la bun început că dorește s-o bage în faliment. De ce ar face un salariat acest lucru, mai ales unul bine retribuit? Nu-și dă seama că în felul acesta își pune în pericol propriul loc de muncă generos, proprii colegi? Sau poate că este cointeresat din exterior, subversiv, cu bani negri, de vreo firmă concurentă care dorește să ocupe locul pe piață. Asta trebuie să fie! Se întâmplă, nu reprezintă o noutate, pe ascuns se fac multe nelegiuiri.
Dar problema mea este de ce ar accepta o companie un astfel de conflict de interese, atunci când intenția este declarată? Chiar așa de departe să fi ajuns promiscuitatea politică, de nici nu se mai feresc? De ce ar accepta Uniunea Europeană, de pildă, să fie subminată din interior de niște organizații și persoane care, atenție, nici măcar nu-și ascund obiectivele? Doar din dorința dreptului la liberă exprimare, a pluralismului politic și a egalității de șanse. Bullshit! Oare nu i-a spus nimeni tantii Uniune că împotriva instigatorilor și agitatorilor trebuie să folosești armele lor, cum nu poți lupta cavalerește împotriva unor tâlhari? Dacă nu i-a spus, va avea de pătimit. Dacă aș fi Uniune, i-aș respinge pe toți cei care nu depun un jurământ de credință, nu sunt loiali sau uneltesc împotriva mea. Nu trebuie să te numești dictator ca să institui o minimă moralitate în politică. Pur și simplu nu se poate și popă și hoț.
Interesele sunt cât casa de a destabiliza blocul comunitar. Anarhiștii știu un lucru, doresc să dărâme, nu contează că n-au ce pune în loc. Nu contează că atunci când am fost lăsați să ne facem singuri temele, mă refer la conducerea de partid și de stat, ni le-am făcut prost. Că avem nevoie să fim supravegheați, ca pe niște elevi buni, inteligenți, dar cu grave probleme comportamentale. Nu contează că servesc interesele altui stat și ne trag pe toți spre un regim de tristă amintire. Să vedem ce va fi la alegerile europarlamentare de anul acesta, însă, după cum văd eu lucrurile, nu se anunță vești îmbucurătoare.