Europenizare în „şiştarul” laptelui românesc
La 6 noiembrie 2013, Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 859 în baza căreia crescătorii de vaci aveau la dispoziţie 40 de zile, între 20 noiembrie – 30 decembrie 2013, pentru a depune cereri în vederea obţinerii unor ajutoare în valoare de până la 5000 euro spre a-şi achiziţiona tancuri de răcire a laptelui. Deoarece numărul depunătorilor unor astfel de documente a fost foarte mic, Ministerul Agriculturii a emis, la începutul acestui an, un alt proiect de Hotărâre care urmează să modifice şi să completeze HG 859/2013 privind acordarea ajutorului de minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a laptelui. Este vorba de acelaşi ajutor de maximum 5000 euro care se va acorda, începând din luna iunie a.c., exclusiv asociaţiilor comunale ale crescătorilor de vaci şi numai cu condiţia ca membrii acestora să se angajeze că vor menţine efectivele declarate timp de doi ani.
Până în prezent, în judeţul Vâlcea au fost constituite 13 asociaţii în tot atâtea localităţi, printre acestea numărându-se Costeşti, Perişani, Buneşti, Alunu, Titeşti, Olanu etc. Primăriile din aceste comune au intrat deja în posesia documentaţiei pentru constituirea asociaţiilor locale, inclusiv a cererilor pentru a primi ajutorul de minimis. Aceste cereri şi documente urmează să fie depuse la APIA, nu înainte, însă, de a se verifica veridicitatea declaraţiilor şi îndeplinirea condiţiilor. Obligaţiile în acest sens revin şi primăriilor care vor trebui să asigure şi să pună la dispoziţia asociaţiilor spaţiile necesare pentru instalarea tancurilor de răcire a laptelui, precum şi utilităţile, respectiv sursele de alimentare cu energie electrică, apă etc.
Noile măsuri au dat avânt şi producătorilor de instalaţii şi echipamente pentru zootehnie. Tocmai de aceea, recomand primarilor şi preşedinţilor asociaţiilor crescătorilor de vaci de lapte să fie foarte atenţi la calitatea şi performanţele tancurilor de răcire pe care le vor achiziţiona. Potrivit standardelor, respectivele tancuri trebuie să îndeplinească anumite condiţii tehnice şi tehnologice, adică să fie echipate cu compresor ermetic, să fie certificate pentru consum redus de energie, să aibă asigurată o izolaţie nepoluantă şi dotare cu evaporatoare standardizate, să se asigure jojele de măsurare a laptelui şi diagramele de calibrare şi, nu în ultimul rând, să obţină garanţii din partea furnizorului pentru serviciile de instalare şi verificare periodică.
Cu siguranţă, între membrii asociaţiilor crescătorilor de vaci nu se vor regăsi toţi fermierii. Aceştia din urmă se vor afla în faţa unor restricţii în ceea ce priveşte valorificarea laptelui, în sensul că vor trebui să îndeplinească unele condiţii de igienă – a mulgătorului, a ugerului şi a vaselor de colectare. Dar toate acestea nu înseamnă neapărat că vor fi scoşi de pe piaţă aşa cum s-au vehiculat tot felul de veşti. Dificultăţi vor apărea, într-adevăr, în cazul valorificării laptelui pentru procesare deoarece numărul unităţilor specializate, în loc să crească, continuă să se reducă îngrijorător. De exemplu, dacă în 2011, existau în România peste 400 unităţi de procesare a laptelui, astăzi nu mai funcţionează decât aproximativ 170. Or, tocmai pe acest lanţ tehnologic va trebui să se facă simţit ajutorul de stat, dar şi iniţiativa privată.
dr. ing. ION CÎLEA,
preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea