Colţul liric


Colţul liric – rubrica noastră săptămânală de joia, din pagina a 4-a – s-a născut din dorinţa cititorilor iubitori de frumos şi poezie. Ea se adresează, indiferent de vârstă şi statut, tuturor celor ce pot răspunde cu o metaforă la butoniera unui vers. Chiar şi într-un cotidian (poate cu atât mai mult!) versurile publicate intră într-un duet firesc cu cititorul dornic, din când în când, să-şi bucure sufletul cu o adiere de frumos.

coltul_liric_florentin_popescuClipa mea sub formă de inimă

neliniştită, adâncă

îmi adastă-ntre gene

şi vine grifonul

şi mi-o mănâncă;

suie din piatră şi stâncă

cireşul cu gânduri

şi vine grifonul

şi mi-l mănâncă;

peşti de argint şi de aur

fulgeră-n râul din mine

ca o iubire, ca o patimă-adâncă

ori ca un dor de albastru

şi vine grifonul

şi le mănâncă.

Singur, de tăcere-argintat

strig, copac singuratic sub lună:

Grifonule, fugi şi nu mă mânca!

dar numai ecoul

târziu îmi răspunde:

Grifonul, grifonul e-n inima ta!

(Grifon – în mitologia greacă un monstru înaripat cu trup leonin, cu cap și aripi de vultur, consacrat zeului Apollo. Se credea că locuiește în ținutul hyperboreienilor, păzind aurul nordic împotriva arimaspilor. Într-o altă variantă, grifonii erau considerați paznicii lui Zeus.)

 

FLORENTIN POPESCU s-a născut la 3 aprilie 1945 în localitatea Lera-Chiojdu, judeţul Buzău. A urmat cursurile şcolii primare în satul natal, pe cele gimnaziale şi liceul („B.P.Hasdeu“) în oraşul Buzău, apoi Facultatea de Limbă şi Literatură Română din cadrul  Universității Bucureşti, luându-şi licenţa în anul 1969. După absolvire,  a lucrat ca redactor la unele ziare, reviste şi edituri (Viaţa studen­ţească, Viaţa Buzăului, Informaţia Bucureştiului, Sport – Turism, Albatros, Manuscriptum), precum și la Consiliul Naţional al Audiovizualului şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Poet, prozator, istoric literar şi reporter, Florentin Po­pescu a debutat publicistic în revista Luceafărul, în 1963, iar editorial cu volumul de versuri Obsesia păsărilor (Co­lecţia „Luceafărul“, Editura Tineretului, 1970). Ulterior a tipă­rit pes­te şaizeci de volume, într-o paletă tematică va­riată (poezie, proză, istorie literară, dicţionare, memo­rialis­tică, reportaje). Florentin Popescu este, între altele, auto­rul lucrării O istorie anecdotică a literaturii române (1995), al monografiilor Viaţa lui V. Voiculescu, N. Labiş, Ro­manul vieţii şi operei lui Ale­xan­dru Odobescu, Necu­nos­cutul Macedon­ski. De ase­me­nea, al unor dicţionare de literatură română, de literatură universală, cărţi pentru copii, precum şi al unor lucrări de sinteză: Divinităţi, simbo­luri şi mistere orientale (5 volume, 1999-2003), Dicţionar de mitologie orientală (2005), Babilon, oraşul blestemat (1998). În domeniul poeziei a publicat volumele: Obsesia păsărilor (1970), Mereu-peregri­nul (1972), Cuvinte de grâu (1975), Ţărmul uitat şi alte poeme (1981), Diligenţa cu păsări (1983), Peregrin la Ninive (1988), Flăcări şi porumbei (1989), Cele mai frumoase poezii (1992), Elegia cailor pierduţi (ediţie bilingvă, română-al­baneză, 2007), 101 poeme (2011). Creaţia scriitorui Floren­tin Po­pescu a fost comentată în toate dicţionarele şi istoriile literare apărute în ultimii douăzeci de ani. Figurează cu date des­pre viaţă şi operă în enciclopediile Who is Who (Enci­clo­pe­dia Personalităţilor din România), 2000 de scriitori de sea­mă ai secolului XX (2000) şi 2000 de intelectuali de excep­ţie ai secolului XX (2000), editate de International Biogra­phi­cal Centre din Cambridge (Anglia). Este membru al Uniu­nii Scriitorilor din România din 1975, membru de onoare al So­cietăţii Scriitorilor Târgovişteni, a fost redactor şef al revistei Sud, iar în prezent este fondator şi redactor şef al revistei Bucureştiul Literar şi Artistic, redactor la revista Pro Saecu­lum (Focşani) şi senior editor la revistele Litere (Târgovişte) şi Oglinda literară (Focşani). Cetăţean de Onoare al Municipiului Buzău.