Bătaia de joc din turism continuă. Valea Lotrului se zbate între supraviețuire și faliment
- HoReCa este lovită din toate direcțiile – Guvern, UAT-uri, instituții de reglementare și control • discriminare și dezavantaje economice într-un segment care ar trebui să fie motorul economiei românești • președinta consiliului director al Asociație «Valea Lotrului» face o radiografie a tuturor instituțiilor cu care unitățile de turism au legături
În cele ce urmează, președinta Asociației «Valea Lotrului», Mihaela Popa, a făcut o trecere în revistă, sau o radiografie, cum i-am spus, a problemelor cu care se confruntă unitățile de turism, de pe Valea Lotrului, probleme care sunt unanim valabile și pentru celelalte zone ale țării, cu particularitățile lor de relief, și bineînțeles care țin de administratorii UAT-urilor din care fac parte. Sunt greutățile cu care se confruntă atât ca antreprenor, dar și cele adunate de la toți membrii Asociației, cunoscuți și colaboratori…un domeniu pe care guvernanții și instituțiile ar trebuie să se întreacă să-l susțină prin toate pârghiile, este lăsat de izbeliște și împovărat de taxe, dări, cerințe, în drumul său spre…FALIMENT!
Așadar..urmează realitatea din HoReCa…Țineți-vă bine! 5000 de cuvințele și am terminat!
Micii întreprinzători trecuți la «diverse» de BID
Zilnic ni se comunica instituirea unor măsuri de relansare economică și creșterea investițiilor!
Un proiect al Legii privind instituirea unor măsuri de relansare economică și creșterea investițiilor și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar reglementează cadrul legal pentru acordarea unor scheme de susținere.
Potrivit draft-ului aflat în lucru pe masa decidenților, investitorii care implementează proiecte de investiții strategice pot beneficia de ajutor de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat în funcție d e nevoile și formele de sprijin solicitate aceștia care include numeroase propuneri din partea PSD si prevede ca schemele de ajutor să fie finanțate mixt, prin credit fiscal și grant.
Banca de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID) este autorizată să implementeze scheme de garantare, în numele si contul statului, atât în condiții de piață cât și care implică măsuri de natura ajutorului de stat, în conformitate cu legislația în vigoare. De asemenea, poate să participe si/sau să înființeze vehicule investiționale și fonduri de investiții, care să ofere instrumente de tip participații la capital și alte instrumente financiare, pentru atenuarea constrângerilor de finanțare întâmpinate de unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri), de operatorii regionali sau locali de servicii publice și alte entități publice, precum și de companiile mari, cu capitalizare medie și mică și nou înființate din sectorul privat. Domenii vizate, totodata vitale (deci, nu comentam!) pentru o tara civilizata sunt cercetare, Inteligența Artificială (AI),Microelectronica (Semiconductori), Bio-Tehnologie și Sănătate de Precizie, Tehnologii avansate pentru energie verde și stocare, Producție Avansată (Industry 4.0), robotica, tehnologie spațială si nanotehnologii, Consolidarea capacităților industriale de apărare, Creșterea competitivității exportatorilor respectiv beneficiari: Companii / investitori cu investiții majore pe teritoriul României si pentru microîntreprinderile nou-înființate, eligibile pe criterii economice și de impact, întreprinderile care fac investiții în sectoarele de activitate din industria prelucrătoare pentru proiecte de investiții cu valoare de minim 1 miliard lei. Culmea, NU se regasesc măsuri de relansare economică și creșterea investițiilor și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar care reglementează cadrul legal pentru micii intreprinzatori!
DISCRIMINARI sau DEZAVANTAJE ECONOMICE??
Ce prestare de servicii sa mai faci in contextul in care sunt persoane care ocupa masa unei structuri turistice pentru a consuma GRATUIT apa?? Cum sa platesti salariul unei persoane din GRATUIT? Cum sa realizezi un profit din GRATUIT???
Suntem obligati sa contractam specialisti pentru contabilitate,analize de risc, evaluarea propritatii, GDPR, PSI si SSM, asigurari… servicii platite care, se duc in bugetul national si local fara a fi efectuata o analiza a costurilor tinand cont ca, aceste servicii presupun in zonele rurale costuri mult mai mari decat in zonele urbane datorat deplasarii acestor persoane!
Cum sa supravietuiasca HORECA in contextul in care utilitatile sunt supradimensionate pentru structurile turistice iar,cei care lucreaza in aceste institutii nu au nici macar obligatie de analiza si, comenteaza servicii proaste in HORECA fara sa tina cont ca sunt primii care contribuie la majorarea unor preturi, astfel:
1.Majorarea cheltuielilor deoarece apa este GRATUITA pentru client dar, structurile turistice si de alimentatie publica isi maresc consumul de apa prin livrare gratuita precum si prin spalarea recipientelor de baut (carafa,sticla,pahare) dar, si asigurarea curateniei (materiale de igiena), asigurarea mobilierului si forta de munca necesara sa ii asigure gratuitatea in locatia in care cineva doreste sa bea apa…GRATUIT! Totodata apare si incovenientul climatic (unii doresc apa la temperatura camerei iar altii doresc apa…rece ca gheata!!) dar, pe principiul UNDE-I LEGE, NU-I TOCMEALA! vom mari cheltuielile dar…. implicit vom DIMINUA si PROFITUL!
IMM-ul duce greul! Și-acum să le luăm pe rând…taxe-n sacul fără fund!
LEGEA nr. 96 din 12 aprilie 2024 a aprobat Ordonanța Guvernului nr 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman cu următoarea modificare:
– La articolul 16 alineatul (4), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:
d) furnizarea gratuită a apei potabile prin rețeaua de distribuție, pentru consumatorii din restaurante, cantine și servicii de catering, dar…. nu mentioneaza cum se apreciaza de catre societatile care fac distributia aceasta gratuitate drept pentru care, structurile turistice platesc integral consumul!
2.Plata consumului de Kw, metru cub de apa, metru cub de deseuri menajere la pret supramajorat de peste 10 ori raportat la persoanele fizice in contextul in care, pentru furnizarea acestor servicii se utilizeaza aceeasi forta de munca si aceleasi mijloace deci…persoana juridica nu are un tratament preferential pentru aceste costuri care ar presupune sa nu avem pene de curent, interventia echipelor pentru aceste situatii sa primeze la persoana juridica, cosurile de gunoi sa fie ridicate cand vrea persoana juridica sau apa sa fie tratata cu aur sau argint!
Totodata conform Codului civil necesita incheierea unui contract negociabil si nu impus de catre primariile care aleg furnizorul iar prin hotărâri ale consiliilor locale (HCL) în funcție de zona de colectare (urban/rural) taxele locale pentru salubrizare sau alte servicii sunt adesea diferențiate ! Dar, la acest moment prin hotărâri ale consiliilor locale (HCL) sunt aceleasi servicii, la aceleasi preturi pentru persoanele juridice aflate in zone diferite, respectiv persoanele juridice din rural platesc ca si cele din urban …..în funcție de zona de colectare (urban/rural)!
3.Plata taxelor de MEDIU, care nu sunt diferentiate pe rural sau urban,pe micro sau macro si care presupun achitarea unei taxe o data la 5 ani perioada in care, anual, mai suporti avizarea taxei in procent de 20% din taxa… de fapt, dublarea taxei plus cheltuieli cu drumuri in plus pentru cei care nu au sediul in localitatea in care institutia de mediu isi are sediul!!
4.Sa nu uitam nici taxa de deschidere in drumul public platita catre CNAIR, care, presupune faptul ca ai acces in drumul national, altfel risti sa fii amendat de pompieri pentru ca nu ai posibilitatea de accesare in caz de incendiu! Deci, nu este suficient ca platim rovignieta sau accizele in combustibil, este necesar sa ….ni se permita contracost accesul in drumul national!
5.Legea nr.53/2003 reglementeaza OBLIGATIVITATEA intocmirii si problematica REGULAMENTULUI INTERN(art.241-245) dar in acelasi timp IMPUNE in baza art.40 alin.(10 pct.a)-c) sa aiba si REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A SOCIETATII, regulamente care au la baza aceeasi lege dar capitolele trebuie structurate diferit iar, pentru cei care nu au inteles ca au obligativitate pentru ambele exista riscul contraventiei…ai RI(REGULAMENT INTERN) dar, nu ai ROF(REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A SOCIETATII) sau invers!
Angajatorul(art.40 alin.(1)/legea nr.53/2003) are, în principal, următoarele drepturi:
a) să stabilească organizarea și funcționarea unității;
b) să stabilească atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condițiile legii;
c) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
Regulamentul intern(art.241/legea nr.53/2003) se întocmește de către angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, după caz.
Pentru un intreprinzator fara forta de munca sau pana in 9 salariati ….cheltuieli de adaptare,de timp si, inutilitatea reglementarilor suprapuse contractului de munca individual! dar, tinand cont de articolele mentionate….supus contraventional!
6.Legea 76/2002 care, prin Măsura de stimulare a angajatorilor conform art.85 alin.(1) privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările si completările ulterioare, obliga sa nu angajezi persoane din familie care nu au loc de munca in aceleasi conditii in care, o persoana din afara familiei poate fi angajata.
Subvenţia se acordă foarte greu si dupa o perioada lunga de timp in contextul in care, se justifica permanent ca nu este aprobat bugetul, perioada in care antreprenorul are doua variante:
a)nu angajeaza (chiar daca are nevoie pentru ca sta in asteptarea bugetului), timp in care creste sau stagneaza numarul de someri inscrisi sau,
b) angajeaza si suporta din propriul buget cheltuielile, deci renunta la asa numita FACILITATE!
Totodata, implicarea personalului AJOFM pentru redistribuirea fortei de munca doar marilor contribuabili prin plata indemnizatiei de deplasare la peste 50 km de locul de munca in loc sa tina cont de necesarul asigurarii cu forta de munca …local si cu cheltuieli mai mici pentru bugetul national!
HoReCa sugrumată de ORDA!!!
7.Dreptul de autor, care ar trebui sa fie constatat in baza creatiei inregistrata la ORDA, este un motiv de taxare a suprafetelor sau dotarilor antreprenorilor din alte domenii!
Legea 8/1996, interpretata in urma unor DECIZII ORDA, in urma intelegerilor cu organismele de gestiune colective avizate tot de ORDA, ne obliga la plata remuneratiilor in functie de suprafete sau dotarea cu aparatura tehnica fara sa tina cont ca suprafetele sunt taxate prin impozitare locala iar achizitionarea aparaturii radio-TV sustine economic industria generatoare plus societatile care asigura difuzarea publica prin abonamente,in ambele sectoare fiind angajati care platesc la randul lor alte contributii deci au venituri…si sa nu uitam pe cei din sectorul energetic care asigura sursa de curent!
Pana la acest moment nicio institutie a statului nu vrea sa lamureasca de ce pentru muzica nu se aplica taxarea repertoriului si,este obligat antreprenorul sa plateasca in functie de suprafata sau dotare tehnica!
Vine ANAF-ul!!!
8.ANAF, care nu se implica in controlul si impozitarea veniturilor persoanelor fizice care inchiriaza in regim hotelier sau daca doresti lamuriri scrise pentru situatii, care nu sunt clarificate in codul fiscal, se justifica prin….,,nu intra in competentele noastre,, indiferent de esalon (agentie, directie, minister) dar, ulterior, acuza antreprenorii de evaziune fiscala si ii incadreaza in tot felul de RISCURI, fara a tine cont de concurenta neloiala sau justificarea fiscala pe intelesul antreprenorului!
Cand esti controlat, trebuie sa te incadrezi in cheltuieli deductibile respectiv, orice cost necesar pentru desfășurarea activității economice (materii prime, chirie spațiu, utilități, echipamente, telefonie, marketing) sau in cheltuieli cu deductibilitate limitată: protocol (2% din profitul contabil), diurne, combustibil (50% în anumite situații), cheltuieli sociale dar, daca intrebi de ce esti obligat sa platesti ceva pentru care instantele stabilesc pe alte considerente, se justifica prin….,,nu intra in competentele noastre,, si se pare ca nu ii deranjeaza ca acele cheltuieli diminueaza profitul!
Unde este comunicarea institutionala astfel incat un contribuabil sa stie ca este in legalitate dar si ca se incadreaza fiscal? Pentru aceste situatii nu pot fi incheiate protocoale?
La microîntreprinderi crește termenul în care se poate angaja un salariat de la 30 la 90 de zile si bonificația acordată de ANAF pentru impozitul pe venit microîntreprinderi se stipulează clar că este neimpozabilă, dar criteriile si termenele se tot modifica (in functie de plafon, de TVA, de numarul de angajati, etc.) deci, de ce nu exista o definitie unica pentru microintreprinderi care sa includa toate conditiile din toate ministerele care sa se adreseze acestui segment?
Și…Poliția economică?
9.Politia economica, care se raporteaza la aceeasi situatie ca si ANAF dar, amendeaza pentru fumat in usa spatiilor care nu sunt pentru uzul clientilor si care ar trebui sa fie directionata in alt gen de control, deci sa nu ramana un obicei completarea programului de munca prin control la societatile mici!
Regulile de baza, care presupun intai prezentarea in baza unei delegatii sau ordin de deplasare sau aducerea la cunostiinta a legitimatiilor in functie de institutie in baza unui logo dar care, nu este adus la cunostiinta antreprenorului. Conform Directoratului Național de Securitate Cibernetică se comunica tot felul de fraude in contextul in care diferiti indivizi pretind că sunt inspectori la…..una din institutiile statului! Sub acest pretext, falsul inspector solicita persoanelor să completeze formulare (inclusiv online) pe un site care imită pagina institutiilor si ulterior, cei care cad în capcană sunt direcționați către alte pagini web care copiază interfața unor bănci unde li se solicită datele de autentificare ceea ce creeaza posibilitatea ca din conturile lor sa fie retraşi bani, care ajung, de fapt, în posesia atacatorilor dar,il suspectam de frauda pe antreprenorul inregistrat fiscal si autorizat!
Impozitele locale la max
10.Valorile impozabile au crescut atât în mediul urban, cât și în mediul rural, prin actualizarea grilelor din Codul Fiscal. În concluzie, metodologia este aceeași (cotă aplicată la valoarea evaluată), însă valoarea efectivă a impozitului poate diferi în funcție de cota specifică votată de autoritatea locală (UAT) din rural sau urban. Clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor juridice sunt taxate în baza valorii impozabile (de regulă, valoarea din raportul de evaluare), indiferent dacă sunt situate în mediul urban sau rural, însă cota de impozitare poate varia în funcție de decizia consiliului local, conform Codului Fiscal.
Deși regula de calcul bazată pe valoarea din evaluare este aceeași, autoritățile locale (primăriile din urban sau rural) au suveranitate în stabilirea cotei exacte din intervalul legal (0,2% – 1,3%) deci, au posibilitatea să aplice valoarea minimă de 0,2% sau 0,6% sau orice cota pana la 1,3% dar, au aplicat MAXIM!
Prin urmare, o clădire din mediul rural putea fi taxată diferit față de una similară din mediul urban si nu din cauza zonei geografice (urban/rural), ci a cotei stabilite de consiliul local Brezoi ai caror membrii beneficiaza de utilitati(apa si canalizare,curent) dar si de specificatia tipului cladirii, deci ar fi putut sa stabileasca un alt coeficient de indexare a cladirilor nerezidentiale/persoana juridica tinand cont ca, cladirile nerezidentiale ale persoanelor juridice nu beneficiaza de toate utilitatile asigurate persoanelor fizice si platesc multe taxe, astfel:
*impozit cladiri
*impozit teren
*taxe mijloace auto
*taxa afisaj in scop de reclama si publicitate sediu
*taxa speciala de statiune
*viza unitati alimentatie publica
*taxa de calamitate
Deci, chiar daca satele apartinatoare urbanului mic sunt localitati de rang V conform legii nr.351/2001 si cladirea nerezidentiala a persoanei juridice nu beneficiaza de utilitatile asigurate persoanelor fizice din sate iar plata taxelor si impozitelor stabilite ii da doar dreptul ca sunt in aceeasi localitate,respira acelasi aer, au construit cu materiale din economia nationala,la acelasi pret cu cel de achizitie de al persoanelor fizice iar in contextul vanzarii la valoarea de piata nu incaseaza mai mult raportat la taxele platite din contra,exista varianta in care sa vanda sub pretul unei case tinand cont de efectele fiscale juridice ,fiind catalogata la nivel de ,,STRAINAS,, deci,nici macar contribuabil din afara localitatii,…..este necesara regandirea privind timpul si durata unor investitii in zona rurala a localitatiilor.
Stabilirea zonelor de impunere a taxelor locale în România care, se realizează în funcție de mediul rural sau urban și ține cont de poziționarea terenului față de centrul localității, rețelele edilitare și alte elemente specifice iar consiliile locale sunt responsabile pentru delimitarea a cel mult patru zone în intravilan, influențând direct nivelul impozitelor in concordanta cu Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (cu modificările ulterioare), zonele de impunere a taxelor locale (A, B, C, D) în funcție de încadrarea localității (urban sau rural) și de poziția în cadrul acesteia, necesita corectie ca in cazul Deltei sau muntilor Apuseni si in cazul altor localitati din mediul rural daca se doreste ca investitiile persoanelor juridice sa fie plauzibile in aceste zone.
Cazurile particulare care nu dispun de utilitățile inventariate trebuie încadrate corespunzător în urma solicitării contribuabilului(persoana fizica sau juridica) ținand cont de documentele emise de furnizorii de utilități, care atesta lipsa sau, după caz, existența rețelelor în zona respectivă și prin verificare efectivă pe teren.
Pe scurt, articolele 457 și 464 din Legea 227/2015 sunt articolele-cheie care fac diferențierea fiscală între urban și rural, zonele fiind stabilite prin Hotărâri de Consiliu Local (HCL) bazate pe aceste norme, dar pentru ca aceste articole nu sunt specificate cu subiect si predicat ca aplicabile si persoanelor juridice nu doar persoanelor fizice, ne aflam in baza unei discriminari legislative si prin HCL pentru persoanele juridice pentru care se aplica… coeficientul maxim de impozitare conform articolul 458 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal EXCEPTAND baza, astfel:
*Poziției terenului față de centrul localității (zonă centrală vs. periferie).
*Accesului la rețele edilitare (apă, canalizare, gaze, electricitate).
*Caracteristicilor zonei (dotări, infrastructură) ,astfel principalele diferențieri și reguli bazate pe Codul Fiscal actualizat care stipuleaza diferențieri Impozit pe clădiri în funcție de localitate și zona (A, B, C, D) în care este amplasat imobilul a creat un abuz legislativ introducand persoanele fizice din acelasi perimetru al localitatii in rural iar persoanele juridice aflate in acelasi perimetru….. sunt introduse in urban nerezidential!
Premierul Ilie Bolojan a declarat in 04.02.2026, că reducerea impozitelor pe proprietate nu poate beneficia de o abordare „simplă”, dar a admis că pot fi realizate anumite corecții înainte de aprobarea bugetului corectii care, ar trebui sa inceapa cu interpretarea si aplicarea nediscretionara a unor articole din legea 227/2015 actualizata deci, si in cazul persoanelor juridice sa tina cont de materialele de constructie ale cladirilor, de zone sau de localitate(urban sau rural) si sa justifice de ce GUVERNUL a incadrat cladirile persoanelor juridice la NEREZIDENTIAL fara sa stabileasca o distinctie intre urban si rural ,ce a decis si ce s-a stabilit la nivel local !
Persoanele juridice plătesc diferit cazarea? Nu, doar taxele!
Totodata, tinand cont de multitudinea de taxe platita de persoanele juridice, poate ca GUVERNUL ia in considerare aplicarea unei cote unice pentru impozitarea persoanelor juridice din zone urbane sau rurale astfel incat PROFITUL sa nu se duca in deziderat prin aplicarea de cote maxime de catre primarii si care, prin cheltuiala aferenta, diminueaza profitul,astfel:
a)Impozitele pe clădiri, terenuri, autovehicule și alte taxe locale (taxe de afișaj, taxă de salubrizare, etc.) sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit (16%) sau, după caz, influențează direct rezultatul în cazul microîntreprinderilor (1% sau 3% din venituri) si presiune crescută asupra profitabilității. Deși sunt deductibile la calculul profitului, ele diminuează lichiditățile și profitul net, având un efect negativ direct asupra creșterii afacerii, mai ales când sunt mari.
b)afectează în mod direct și semnificativ profitul societăților comerciale din România, fiind înregistrate în contabilitate ca cheltuieli operaționale care reduc rezultatul brut (profitul înainte de impozitare).
c)reprezintă o sarcină fiscală fixă care este o parte semnificativă din costurile fixe si care trebuie achitată indiferent dacă firma înregistrează profit sau pierdere. În concluzie, un nivel ridicat al taxelor locale diminuează direct suma rămasă la dispoziția acționarilor, având un impact negativ asupra investitiilor, reparatiilor sau modernizarilor necesare in cadrul activitatii economice.
Primăriile au decis ca persoanele juridice, antreprenorii locali să plătească maxim permis de noua legislaţie, dar și o indexare cu rata inflației .Chiar dacă sunt şi cazuri în care primarii au revenit asupra deciziilor, toti trebuie sa tina cont ca pun presiune crescută asupra PROFITULUI unei societati!
Am înțeles că trăim vremuri grele, dar nu este momentul acum să punem poveri suplimentare! Deciziile trebuie adaptate la realitate. Protejarea comunității trebuie sa fie prioritară, motiv pentru regândirea și revizuirea politicilor fiscale. Faptul ca mulți au semnalat lipsa de predictibilitate, care a creat incertitudine, nu trebuia sa fie concluzionata ca o noua majorare de taxe si impozite! nici de guvern si nici de către primarii si consiliile locale! Oamenii nu vor să facă politică, ci să trăiască în siguranță!
Banca n-a dat, banca a luat!
11.Bancile care, nu comunica oficial in scris motivarea unei respingeri la o solicitare de creditare astfel incat sa imbunatatesti activitatea si care nu crediteaza chiar daca avem active pentru ca ne considera risc din punct de vedere social in urma unor incasari care nu au constanta datorita fluxului sezonier, datorita nationalizarii mascate din perioada COVID(martie 2020-martie 2022) perioada in care doar unii au beneficiat de carantinati si au primit despagubiri iar cei din structurile mici…DUMNEZEU cu mila! Unde sa faci in zona rurala catering? Si nu in ultimul rand, un alt risc – juridic pentru ca, fiind implicat in instanta, intri si sub acest aspect in analiza de risc!
Totodata obligativitatea efectuarii operatiunilor de plata si incasare doar prin banca in contextul in care,aplicațiile bancare care permit efectuarea de tranzacții online fără complicații sunt de cele mai multe ori nefuncționale fiind modificate anual, iar bancile nu pot fi contactate de cele mai multe ori pentru ca serviciul de relații cu clienții și-a terminat programul iar robotii (cu care de fapt nu am incheiat contractele!) nu au decat raspunsuri standard!. Erorile durează și nu sunt anunțate în prealabil prin SMS sau e-mail.
Ce este cel mai dezamagitor este ca nu toate au sedii in zonele de urban mic, in rural nici macar nu pun problema! dar nici nu instaleaza bancomate tinand cont de situatia clientilor zonali (care, oricum nu functioneaza din cauza lipsei de bani sau a caderii aplicatiilor) drept pentru care esti obligat sa faci cheltuieli suplimentare cu deplasarea in orasul unde are sediul principal in contextul in care le platesti comision de administrare (un fel de abonament obligatoriu, care in comparatie cu alti antreprenori inseamna ca au asigurat OBIECTUL MUNCII!) pentru ca Sistemul bancar românesc(un alt fel de antreprenor in baza altui cod CAEN) este în continuare debitor net faţă de companii, adică firmele „creditează“ practic băncile, depozitele companiilor la bănci fiind mai mari decât soldul creditelor corporate, când normal ar fi să fie invers. Şi această „anomalie“ persistă în fiecare an, deci, cum irigă băncile economia cu credite, când de fapt băncile adună banii din economie, de la firme, în depozite si se pune intrebarea DE CE suntem obligati sa le asiguram obiectul muncii fara o concurenta loiala ! Creşte diferenţa între depozitele şi creditele corporate, în loc să scadă! Este anormal ca soldul depozitelor firmelor medii si mici(considerate nebancabile din punct de vedere al creditarii) să fie mai mare decât soldul creditelor corporate iar această situaţie se datorează unor factori diverşi precum cererea slabă de finanţare a firmelor, în condiţiile în care nu găsesc oportunităţi de investiţii în economie sau se consideră dobânzile la credite prea mari dar,şi necesarul mare de finanţare al statului din ultimii ani, care a redus resursele disponibile pentru creditarea sectorului privat.
DE CE au dreptul sa fie informati cu toate datele economice ale societatiilor astfel incat, in functie de acestea sa conditioneze acordarea de credite pentru care oricum platim dobanda solicitata, in contextul in care acceptam sau nu dar fara a fi pus in situatia in care banca poate constata niste oprtunitati de achizitionare in conditiile vizualizarii unor dificultati de moment ale altor antreprenori?
Concurența, CNAS și Justiția își pun și ele amprenta
12.CONSILIUL CONCURENTEI, care presupune vanzarea la un preț mediu mai mare pe piața angro (clienții mari) comparativ cu clienții persoane fizice ca fiind promotii cand, de fapt, este un abuz economic si o inversare a logicii economice de bază (cand consumi sau cumperi mai mult platesti mai putin!) care…. poate atrage întrebări din partea antreprenorilor. Reglementările ANRE prin definiția clientului final mentioneaza ca toți clienții, persoane fizice sau juridice , sunt clienți finali iar mulțimea clienților casnici este parte a mulțimii clienților finali definitie care pare cea mai coerenta!
13.Casa de Sanatate, care nu achita la timp concediile medicale tinand antreprenorii in blocaj financiar!
14.Si nu in ultimul rand, JUSTITIA, care aplica interpretativ legislatia, care pentru antreprenor este obligatorie pentru ca, asa cum suntem avertizati de catre institutiile care ne controleaza,….NECUNOASTEREA LEGII nu ne absolva de rigorile ei!
De fapt, este vorba de interpretarea legii in toate institutiile si nu de necunoastere legislatiei de catre antreprenori pentru ca, nu toti antreprenorii sunt juristi si nici nu isi permit sa platesca un abonament juridic! Suntem singura tara care avem norme de aplicarea legii intocmite de functionari in birouri in urma emiterii legiilor de catre PARLAMENTUL ROMANIEI!
Pentru noi toti…legea trebuie sa fie primordiala si nu interpretarea in baza normelor!
Vaucherele nu au îmbogățit HoReCa, au dat o gură de oxigen economiei naționale
15.Voucherele de vacanta nu au fost o sursa de imbogatire a hotelierilor, au fost un mod de a functiona economia nationala in urma incasarilor interne (plata taxelor si impozitelor locale si nationale, care au asigurat locul de munca al persoanelor din aceste institutii, precum si al celor implicati in asigurarea utilitatilor: curent, distribuitorii de cablu si abonamente TV si telefonie si internet, apa, canalizare, gaz si alti combustibili dar si a celor din industria alimentara, supermarketuri si agricultura).
Cardurile de vacanță (voucherele) sunt impozabile, suportând o reținere totală de 20% (10% impozit pe venit + 10% CASS), dar in contextul in care este impozitat ca un venit pentru angajat cu 10% (reținut angajatului) ar putea fi adaugat in contribuția la pensie astfel incat angajatul sa il considere ca avantaj, pentru ca are un loc de munca deci, nu in cadrul CASS in contextul in care angajatii sunt obligati sa se imbolnaveasca doar legal si nu fizic cum vrea organismul uman!
Tichetele de masă sunt cheltuieli deductibile pentru angajatori, dar in contextul in care este impozitat ca un venit pentru angajat cu 10% (reținut angajatului) ar putea fi adaugat de asemenea in contribuția la pensie astfel incat angajatul sa considere ca avantaj acordarea acestor tichete de masa pentru faptul ca are un loc de munca!
In contextul utilizarii serviciilor de turism externe atunci ….si profitul sau salariile trebuie incasate din ….extern! Deci, nu solicitam sa fim platiti in Romania daca …cheltuim extern!
Totodata, nu pretindem servicii de calitate, daca dorim GRATUIT fara a intelege….. care sunt cheltuielile din spatele GRATUITATII!
Horeca NU solicita FINANTARE GRATUITA (si ….contribuie pentru functionarea multor institutii publice sau private) sau sa beneficieze de deduceri, dar doreste o ECHITATE a desfasurarii activitatii, deoarece pentru HORECA nu s-a creat posibilitatea legala in care sa diferentieze pretul pentru PERSOANE FIZICE comparativ cu PERSOANELE JURIDICE PUBLICE sau PRIVATE mentionate anterior!
În loc de concluzii, câteva reflecții
Nu îmi place să caut scuze dar toate ministerele definesc clientul final, cand de fapt, toți clienții , persoane fizice sau juridice, sunt clienți finali. Se face o confuzie gravă intre client casnic și client final. Mulțimea clienților casnici este parte a mulțimii clienților finali.
Toate ministerele promit taieri sau scaderi, dar nu aplica reglementări simple!
Antreprenorii nu isi doresc marirea numarului somerilor prin reducerea locurilor de munca din institutiile publice, dar isi doresc colaborare astfel incat mediul de afaceri (mic, mediu, multinationale) să fie consultat deci, persoane care sa inteleaga problemele cu care se confrunta si solutii legale! Într-o relație corectă între administrație și contribuabil, ambele părți au dreptul (și obligația) de a se asculta cu atenție și a-și susține pozițiile în mod argumentat și transparent până la finalizarea definitivă a procesului în baza unei fundamentări clare și coerente. Fără o justificare temeinică, persistă incertitudinea de ambele parti!
Cheltuielile pe care le presupune calitatea de antreprenor sunt structurate pe două niveluri: cheltuieli la nivelul firmei (deductibile sau nedeductibile) și obligații fiscale personale!
De ce autoritățile nu iau în considerare aceste riscuri din timp și prefera să nu țină cont de argumentele aduse de consultanții fiscali și mediul de afaceri printr-o minimă atenție și înțelegere acordată acestor argumente care, i-ar fi scutit pe contribuabili de ”oportunitatea” de a fi aruncați în și mai multă incertitudine fiscală, deturnându-i de la planurile de afaceri/investiții, iar pe de altă parte, ar fi scutit și autoritățile de această demonstrație de nesiguranță?
De ce nici acum Guvernul nu realizează cât de nocivă este această incertitudine fiscală, în absența unui veritabil proiect de țară – care ar trebui să constituie o prioritate strategică pentru România?
Daca Guvernul si administratiile locale se simt confortabil prin crearea conditiilor de inchidere a firmelor mici, sa dea inainte! Dar, antreprenorii sunt tot persoane fizice care se pot imbolnavi, pot deceda, pot intra in faliment deci, nu sunt nemuritori. Împrospatarea segmentului in contextul unor sturt-up-uri, care, apropo, s-au inchis in 5 ani pentru ca nu au fost conditionati de reintoarcerea sumei in timp deci, tinand cont de aceste situatii cotidiene, prin reducerea numarului de antreprenori rezulta diminuarea numarului de platitori care, va duce la diminuarea incasarilor, la reducerea posturilor si implicit la cresterea numarului de someri deci…..alti bani imprumutati pentru suportarea costurilor institutiilor publice si planul de relansare economică nu va funcționa dacă nu va fi oprită risipa banului public!
MIHAELA POPA, PRESEDINTELE CONSILIULUI DIRECTOR AL
ASOCIATIEI «VALEA LOTRULUI»