Așa cred eu
Într-o matrice politică în care componentele nu indică decât o rezolvare simplă, liderul PNL de la Vâlcea, Cristi Buican, dă dovadă rapid de mult pragmatism. În contrast cu acesta, președintele PSD Costi Rădulescu „se ține tare” de prima poziție electorală obținută de partid. Nici unul, nici celălalt, nu au o majoritate care să le permită președinția consiliului județean. Fiecare dintre ei trebuie să cedeze ceva pentru a forma o majoritate.
Cel care a înțeles rapid acest lucru este liberalul considerat înfrânt. Omul politic Buican s-a repliat rapid și a întins personal mâna spre ALDE. Reducerea pierderilor și recunoașterea înfrângerii poate conduce, de multe ori, la câștigarea unei bătălii finale.
De partea cealaltă, Rădulescu stă într-un turn de fildeș și așteaptă întronarea, oferta sa către „muritori” fiind indiferența.
Deși pare învingător, PSD-ul este principalul perdant al alegerilor în Vâlcea. Alungarea în „grădina” ALDE a lui Grigorescu și Bușu, a condus social-democrații în poziția de a nu avea relevanță politică decât împreună cu cei izgoniți.
În aceeași ecuație politică, după ce a scuturat bine petalele partidului Romeo Rădulescu își ia zborul la București, la Parlament, lăsându-i cu buza umflată pe cei care l-au vrut în consiliul local. Ceva de genul: „Nu sunteți voi de nasul meu!”
Cum Rădulescu, Costi, este cel care l-a poftit la culesul trandafirilor pe Romeo, în grădina Râmnicului, acceptând „pentru binele partidului” intrusul pedelist, tot pentru binele partidului ar fi bine să-și accepte eșecul în fața foștilor colegi. Așa cred eu!