Arheologia preventivă în județul Vâlcea 2009-2014
Astăzi, 18 februarie, ora 15.00, Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” vă invită la vernisajul expoziției temporare dedicate arheologiei preventive din Vâlcea. Programată până la finele lunii martie, expoziția poate fi admirată la sediul Muzeului de Istorie, iar șeful secției de istorie-arheologie, Ion Tuțulescu (foto) explică: „Necesitatea dezvoltării infrastructurii (de la cea locală până la cea continentală), atât în Europa cât şi în România, a făcut să ia amploare o serie de transformări în amenajarea teritoriului: construirea de drumuri şi autostrăzi, extinderea reţelelor de utilităţi, refacerea centrelor oraşelor, construirea a noi locuinţe în rândul populaţiei etc. Pentru patrimoniul arheologic impactul se dovedea major, întrucât riscau să fie afectate siturile arheologice, ceea ce a dus la adoptarea Convenţiei europene privitoare la protecţia patrimoniului arheologic semnată la Valetta, pe 16 ianuarie 1992. Apăreau, aşadar, şi se dezvoltau, arheologia de salvare şi apoi cea preventivă, cu scopul de a preveni distrugerile iremediabile asupra monumentelor istorice şi patrimoniului arheologic iar pentru specialiştii în domeniu cercetarea arheologică preventivă avea să ocupe o mare parte din activitatea zilnică. Pe scurt, se realiza un compromis contractual între investitor şi arheolog, cu principalul beneficiu pentru patrimoniu. În România, cadrul legal s-a modificat prin apariţia mai multor texte de legi, dintre care menţionăm doar Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice. Credem că nu există un exemplu mai bun de aplicare a legislaţiei amintite, pe de o parte, precum şi de arheologie preventivă la nivel naţional, pe de altă parte, decât instituirea Programului naţional de cercetare arheologică „Autostrada”. Acesta a dus la descoperiri arheologice de valoare şi de importanţă naţională sau europeană, ce au depăşit ca volum rezultatele ultimilor zeci de ani, dar a permis şi realizarea unei investiţii de interes naţional – autostrada. Arheologia preventivă în judeţul Vâlcea în ultimii ani s-a datorat următoarelor iniţiative publice şi private: extinderea reţelei de utilităţi (apă, canalizare etc.), amenajarea şi modernizarea spaţiului public (noul sediu al gării, pasajul de peste calea ferată), apariţia investiţiilor de tipul supermarketului Billa, lucrări de consolidare şi restaurare la monumente aparţinând Bisericii, construcţii private de locuinţe cu anexele lor ş.a. Încă din perioada 2000-2004, arheologia preventivă a avut un start puternic: în Oltenia, din totalul de 140 de şantiere numai judeţul Vâlcea avea 129 de şantiere, adică 92%. Rezultatele cercetărilor preventive au fost întotdeauna publicate sub formă de raport, dar şi de articole în publicaţii de specialitate, iar unele au fost menţionate şi în mass-media locală sau naţională. Putem să enumerăm, pentru intervalul 2009-2014, următoarele descoperiri: aşezarea romană din punctul Baraj-aval, în apropierea Buridavei dacice; un fragment de fund de vas care are pe interior o reprezentare antropomorfă de tipul Medusei (şi nu prea numeros în Oltenia), descoperit la Stolniceni-Buridava romană; primul mormânt roman din aşezarea de la Buridava Romană; o triplă înmormântare datând din perioada de început a Primei Epoci a Fierului (un mormânt cu 3 defuncţi), la Copăcelu, str. Ghioceilor. Descoperirea este de interes cel puţin regional; un tezaur monetar din sec. XVIII, cu ocazia salvării bisericii de lemn din Urşi, comuna Popeşti; descoperirea şi cercetarea laturii de sud a vechiului zid de incintă al mănăstirii Govora (descoperire foarte importantă); diverse descoperiri de complexe arheologice şi artefacte în zona castrului de la Sânbotin-Castra Traiana, ce aduc noi informaţii despre importantul monument istoric; noi date de natură arheologică privind istoricul unor biserici şi mănăstiri: Schitul 44 de izvoare (Costeşti), Mănăstirea Govora, biserica din Proieni (Brezoi), unde legenda spune că s-ar fi căsătorit Mihai Viteazu, biserica Sf. Dumitru din Rm. Vâlcea, poate cea mai veche din municipiu (s-au descoperit vechiul pridvor şi cimitir); de asemenea, patrimoniul Muzeului Judeţean s-a îmbogăţit cu noi obiecte de patrimoniu. Observăm, la toate nivelurile (de la cel local la cel naţional), mutarea accentului de la cercetările arheologice sistematice la cele preventive şi de salvare, centralizarea rezultatelor într-un Repertoriu Arheologic Naţional, baze de date cu săpături dar, din nefericire, şi apariţia unui nou pericol datorat imperfecţiunilor actualului cadru legal, şi anume activitatea necontrolată a posesorilor de detectoare de metale, ce are ca efect tocmai distrugerea potenţialelor situri arheologice. Exact ceea ce arheologia de care vorbim doreşte să prevină”.