APIA face bilanţul subvenţiei la vite

Printr-un comunicat oficial de presă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Vâlcea informează că, prin prevederile art.I alin(1) din OMADR nr. 186/29.07.2011 publicat în Monitorul Oficial nr. 544 din data de 01.08.2011, care modifică prevederile art. 4 alin(1) din OMADR nr.165/2011 privind sta­bi­li­rea modului de implementare a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu, vă roagă să aduceţi la cu­noş­tinţa potenţialilor beneficiari ai pri­mei pe exploataţia de bovine pentru anul 2011 că, începând cu data publi­cării modificărilor mai sus menţionate, nu mai este necesară vizarea cererii de solicitare a primei de către aso­ciaţiile crescătorilor de animale legal constituite, care sprijină interesele crescătorilor de bovine, taurine şi/sau bubaline.

„Reamintim că, termenul limită de depunere al cererilor de subvenţie în sectorul zootehnic, la specia bovine, este de 31.08.2011, acestea putându-se depune în continuare la sediul APIA din strada Oituz, nr. 7, mun. Rm. Vâl­cea, de luni până vineri, în intervalul orar 8.00-16.00”, mai precizează docu­mentul semnat de către directorul Adrian Pintea (foto stânga).

Totodată, Agenţia de Plăţi şi Inter­venţie pentru Agricultură (APIA) elibe­rează adeverinţe şi către beneficiarii schemei de plată naţională directă com­­plementară decuplată de produc­ţie, pentru suprafaţa cultivată cu tutun – PNDC 4 – Campania 2010, care in­ten­­ţionează să acceseze credite pen­tru finanţarea activităţilor curente de la Băncile care au încheiat Con­venţii cu Agenţia. Până la aceasta dată, APIA a încheiat astfel de convenţii cu Banca Co­mercială Română, BRD Groupe Societe Generale şi Fondul de Garan­tare a Creditului Rural IFN – SA, ur­mând a fi încheiate în perioada urmă­toare convenţii şi cu alte bănci Comer­ciale. Potrivit convenţiei, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o adeverinţă prin care confirmă că bene­fi­ciarul a depus cererea de plată pen­tru Schema unică de plată pe supra­fa­ţă (SAPS) pentru anul 2010 şi a so­licitat plata naţională directă comple­men­tară decuplată de producţie, pen­tru suprafaţa cultivată cu tutun (PNDC 4), precum şi că s-au efectuat con­troalele şi verificările administrative asu­pra cererii de plată a benefici­a­ru­lui, conform reglementărilor în vigoare.

De asemenea, în Adeverinţă se va menţiona suprafaţa determinată pen­tru plată în cadrul schemei PNDC 4 decuplată de producţie, pentru supra­faţa cultivată cu tutun şi faptul că be­ne­ficiarul nu face obiectul penalizărilor sau excluderilor de la plată la data emi­terii acesteia, precum şi că îndepli­neş­te condiţiile generale pentru acor­darea sumelor cuvenite, în confor­mi­tate cu legislaţia în vigoare. Valoarea creditului va fi de până la 80 la sută din suma cuvenită din PNDC4, deno­mi­nată în lei la cursul leu/euro comunicat de BNR de la data solicitării creditului.

Termen pentru viticultori

Persoanele fizice sau juridice care produc, depozitează sau comerciali­zea­ză vinuri sau alte produse vitivi­ni­cole, au obligaţia de a întocmi şi de a depune Declaraţia de stocuri, aşa cum prevede Ord. MAPAM nr. 75/2004 (anexa 1). „Dorim să readucem în aten­­ţia producătorilor, depozitarilor şi co­mercianţilor de vinuri atât îmbu­te­liate cât şi vrac că au obligaţia să de­clare stocurile potrivit legislaţiei în do­meniu, aflată în vigoare, deoarece în­ce­­pând cu jumătatea lunii august, ins­pectorii de stat pentru controlul tehnic vitivinicol din cadrul Direcţiei Agricole Vâlcea vor efectua controale pentru ve­ri­ficarea acestor aspecte. Declaraţia de stocuri se întocmeşte şi se depune la Direcţia pentru Agricultură Vâlcea până la data de 15 august a fiecărui an pentru producţia aflată în stoc la data de 31 iulie a anului în curs. Sunt scu­ti­te de întocmirea Declaraţiei de stocuri: per­soanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă de vie mai mica de  0,5 ha;  dar şi comercianţii en-detail a căror ac­ti­vitate economică constă în vân­za­rea vinului direct către consumator, cu excepţia celor care comercializează o cantitate mai mare de 2500 hl vin sau alte produ­se vitivinicole pe an; depo­zi­ta­rii en – gros care deţin la data de 31 iu­lie a anului in curs o cantitate de pâ­nă la 2000 l vin sau alte produse viti­vi­ni­cole. Nedepunerea in termen a de­cla­raţiei de stocuri constituie contra­ven­ţie si se sancţionează conform pre­ve­derilor Legii viei si vinului nr. 244/2002 repu­blicată”, ne-a declarat Flo­rel Bădele, directorul Direcţiei Agricole.

Fonduri europene în plus pentru intervalul 2014-2020

Ajutorul acordat de Uniunea Euro­peană agricultorilor autohtoni ar putea creşte în exerciţiul bugetar 2014-2020, mai ales dacă vor pune accent pe pro­movarea unor politici de protejare a me­diului. Potrivit Enterprise Europe Network, din cadrul CCI Vâl­cea, Co­mi­sia Europeană a dat deja publicităţii propunerea pentru exerciţiul financiar 2014-2020, nefiind vorba despre o decizie finală, deoarece vor mai fi unele discuţii, dar sunt câteva lucruri care ne interesează în mod deosebit. „ Două sunt obiectivele esenţiale pe fon­durile europene în exerciţiul finan­ciar ce va urma, unul fiind legat de agri­­cultură, celălalt de politica regio­na­lă de coeziune, explică Lidia Giosan. Bugetul pentru agricultură va scădea de la 410 miliarde de euro (cât a fost în perioada 2007-2013) la doar 371 mi­liarde de euro (în exerciţiul bugetar 2014-2020), deci o scădere de mai bine de 12%. La o pondere de 39% din bugetul UE, politica agricolă co­mu­nă va scădea la 33%. Acest lucru, însă, nu va afecta România şi nici plă­ţile directe la hectar către agricultorii autohtoni. Dimpotrivă, este foarte po­si­bil să crească, în continuare. Încă nu s-au stabilit detaliile. Există şi anumite elemente noi – bune sau rele, în func­ţie de felul în care vom şti noi să ne folosim de ele – care ţin de modul în care se vor acorda aceste ajutoare. Astfel, 30% din plăţile directe din plata la hectar acordată unui agricultor va depinde foarte mult de felul în care se va angaja în politici de protejare a mediului, care vor fi foarte clar stabilite în legislaţie şi vor fi verificate. În ceea ce priveşte marile exploataţii, este foar­te posibil ca plăţile către acestea să fie plafonate, astfel că de la un anumit număr de hectare în sus să nu mai existe o directă proporţionalitate a ajutorului dat de UE. În plus, politica de dezvoltare rurală va ţine cont mai mult de competitivitate şi inovare, deci nu vor mai fi luaţi bani doar pentru nişte obiective în mediului rural, ci va trebui să dăm dovadă că suntem buni şi în ceea ce priveşte competitivitatea şi inovarea. Cât priveşte politica regio­nală sau de coeziune, bugetul scade, dar nu atât de mult, de la 354 de miliarde de euro în 2007-2013 la 336 miliarde de euro, de la un procent de 35,7% la 32,7%”.

Acţiuni de informare cu privire la politica agricolă comună

Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor de informare cu privire la politica agricolă comună care vizează, în special: să contribuie, pe de o parte, la explicarea acestei politici şi, pe de altă parte, la aplicarea şi dezvoltarea sa; să promoveze modelul european de agricultură şi să îi ajute pe cetăţeni să îl înţeleagă; să îi infor­meze pe agricultori şi pe toţi cei care desfăşoară activităţi în zonele rurale; să îi sensibilizeze pe cetăţeni cu pri­vire la problemele şi obiectivele aces­tei politici, anunţă Enterprise Europe Network, prin vocea Lidiei Giosan (foto dreapta). Cererile pot fi depuse numai de persoane juridice care sunt stabilite de cel puţin doi ani pe teritoriul unui stat al Uniunii Europene şi în cadrul unui apel de propuneri publicat o dată pe an (înainte de 31 octombrie).

Totodată, Comisia Europeană a lan­sat în luna iulie o dezbatere pe tema viitorului schemelor de pro­mo­vare şi informare pentru produsele agricole din UE. Comisia examinează modul în care poate să contureze o stra­tegie mai bine orientată şi mai ambiţioasă pentru viitor, de natură să edi­fice consumatorii din interiorul şi din afara UE în privinţa calităţii, tra­di­ţiilor şi valorii adăugate a produselor agricole şi alimentare din Europa.

Pentru a proteja sănătatea consu­ma­torilor, fermierii din Europa se con­formează unor norme mai stricte decât concurenţii lor din alte părţi ale lumii în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, condiţiile de mediu şi bunăstarea animalelor.

„Cartea verde ridică o serie de pro­bleme complexe şi invită toate părţile interesate (consumatori, pro­du­cători, distribuitori şi autorităţi) să îşi pre­zinte comentariile şi sugestiile până la 30 septembrie 2011. Pe baza acestor răspunsuri, Comisia va redac­ta o comunicare în vederea publicării anul viitor, menită să ducă la formu­la­rea unor propuneri legislative. Cartea verde conţine patru secţiuni: valoarea adăugată la nivel european a acestei politici de promovare, obiective şi mă­suri de utilizat pe piaţa internă a UE, inclusiv pe pieţele locale şi regio­nale, obiective şi măsuri de utilizat pe pieţele mondiale şi chestiuni mai ample referitoare la conţinutul şi ges­tio­narea politicii. Diversele întrebări for­mulate, în număr de 16, vizează di­ferite aspecte şi conţin o serie de su­ges­tii concepute pentru a stimula răs­pun­surile. De exemplu, întrebările ating subiecte precum nevoile spe­cifice de informare şi promovare, atât pe piaţa UE, cât şi pe cea externă, şi priorităţile care ar trebui stabilite. Una dintre întrebări abordează de ase­me­nea tema programelor destinate mai multor ţări şi a măsurilor care pot fi luate pentru încurajarea programelor cu o dimensiune europeană mai ampla”, adaugă Lidia Giosan.

Normele UE referitoare la infor­ma­rea şi promovarea în sectorul agroali­mentar au fost elaborate în anii ′80. În decursul anilor au fost adaptate, în spe­cial cu ocazia creşterii numărului de etichete calitative. În sistemul ac­tual, majoritatea programelor sunt ori­en­­tate către piaţa UE (71% din pro­grame, reprezentând 74% ca valoare) şi aproximativ 8% sunt orientate spre mai multe ţări. Între 2006 şi 2010 au fost aprobate 190 de programe, ma­joritatea fiind scheme cu durată de 3 ani, în valoare totală de 259,4 milioane euro din bugetul UE.