ALFA respinge reforma descentralizării în forma ei actuală: Lege pentru o Mafie și mai mare și mai puternică!
• Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA” solicită, nici mai mult nici mai puțin, decât retragerea proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare, de pe agenda guvernului și punerea sa imediată în dezbatere publică
Cea mai mare centrală sindicală a țării nu este sub nici o formă de acord cu reforma administrativă propusă de către actualul guvern. Într-o luare de poziție cât se poate de amănunțită, confederația reprezentată și condusă de către Bogdan Hossu desființează punct cu punct planul de reorganizare al USL despre care afirmă pe șleau că va întări mafia din sistemul public:
„CNS “Cartel ALFA” susţine principiul subsidiarităţii, concretizat prin aducerea deciziei mai aproape de cetățeni printr-un proces de descentralizare a instituţiilor statului. Însă, modul în care acest proiect de lege propune realizarea acestui proces este INACCEPTABIL şi va avea grave consecințe asupra funcționării unor instituții publice, viciind profund actul administrativ.
Sub masca grijii faţă de cetăţean, nu se realizează altceva decât întărirea mafiei locale şi acordarea de puteri discreţionare baronilor judeţeni, subminând controlul eficient al instituţiilor statului în domenii în care acesta, în baza prevederilor constituţionale, îşi exercită suveranitatea.
Proiectul de act normativ aflat pe agenda guvernului are o serie de deficienţe majore: Plasarea în poziţie de conflict de interese a autorităţilor judeţene (Consilii judeţene) în raport cu instituţiile statului care trebuie să le controleze activitatea (mediu, patrimoniu). Va duce la puternice ingerinţe şi presiuni în procesul decizional şi favorizează corupţia. Consecinţele asupra resurselor umane din sistem pot fi dintre cele mai grave: epurare directă a personalului sau „loializarea” acestuia prin numirile operate de preşedinţii de Consilii Judeţene; Descentralizarea deciziilor şi resurselor aferente unor servicii publice de bază, mai ales în domeniile în care trebuie asigurat accesul egal şi nediscriminatoriu al cetăţenilor la respectivele servicii, precum sănătatea, educaţia, standardele de mediu, prezintă un risc real ca furnizarea acestor servicii vitale pentru comunitate să ajungă să depindă direct de (in)capacitatea administrativă a autorităţilor locale, ducând astfel la inegalităţi sau discriminări.
Tendinţa, inclusiv la nivel european, este ca în anumite domenii (precum mediul sau patrimoniul) să se menţină centralizarea pentru o gestionare coerentă a politicii naţionale în domeniu. Agenţiile pentru Protecţia Mediului au atribuţii în monitorizarea indicatorilor privind calitatea vieţii şi a măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea acestora. Trecerea acestor structuri în subordinea autorităţilor publice locale, pe care, practic, APM-urile ar trebui să le amendeze, înseamnă un adevărat atentat asupra mediului, cu consecinţe greu de cuantificat.
Neclaritatea privind alocarea resurselor financiare şi modul în care politica fiscal-bugetară va integra aceste modificări (mai ales în condițiile unei grabe suspecte de a promova şi aplica acest proiect de lege) va duce la blocaje serioase în funcționarea normală a instituțiilor (a se vedea situația reorganizării ANAF, care a dus la o nerealizare de venituri bugetare de aproape 4 mld. lei). Cine va plăti daunele provocate de asemenea măsuri pripite şi greşite?
Deși scopul declarat al descentralizării este o mai bună absorbţie a fondurilor europene, în realitate proiectul expune România la riscul de a pierde accesul la importante sume din fondurile europene prin necorelarea acestor modificări cu actualul cadru instituțional de gestionare a fondurilor europene.
Mai mult decât atât, refuzul de a respecta prevederi juridice ferme enunţate de Comisia Europeană, poate crea un risc de infringement datorat încălcării Directivelor Europene. În concluzie, dată fiind amploarea modificărilor produse de acest proiect asupra structurilor administraţiei publice din România, considerăm că este necesară o dezbatere largă, însoţită de un studiu de impact, și nu se justifică în niciun fel promovarea lui prin asumarea răspunderii și evitarea unei dezbateri în Parlament”.