A B E C E D A R
Despre sexualitate
Conceptul de sexualitate este definit ca ansamblul de însuşiri morfologice, fiziologice şi psihologice care caracterizează sexele şi fenomenul sexual. O definiţie inocentă, ştiinţifică, neutră, ce nu pare să ascundă nici o ispită. În realitate cuvintele sex şi sexualitate, sugerate sau pronunţate, trezesc simţurile adormite şi le invită la un spectacol promiţător. Dacă ne-am limita la adevărul necontestat că funcţia şi activitatea sexuală asigură perpetuarea speciei am avea o explicaţie convingătoare pentru atenţia acordată actului sexual, mobilul neîndoielnic al participării la spectacol. Dar nu este numai atât, spectatorii se vor părtaşi la ceea ce se întâmplă pe scenă, în carte sau în imaginaţie.
Sexul a fost în toate vremurile cunoscute şi în toate colectivităţile umane în centrul atenţiei. Nu mă încumet să caut dovezi în societăţile primitive, ar depăşi scopul propus şi posibilităţile de investigare. Mă voi limita la perioadele zise istorice de la care avem primele mărturii. În picturile rupestre reprezentările sexuale, în special falusul, nu lipsesc, ceea ce confirmă interesul primitivilor pentru actul sexual. În lumea antică sexul a constituit motive de confruntări şi războaie, descrise cu multă măiestrie şi acurateţe de Homer şi alţi poeţi, dramaturgi sau istorici. Monogamia nu a exclus adulterul, prostituţia şi alte practici sexuale condamnate oficial de comunitate. Creştinismul a recomandat abstinenţa, virtute promovată de Isus Hristos şi apropiaţii lui, dar nu a condamnat viaţa sexuală, prezenţa lui Hristos la nunta din Cana Galileii fiind o dovadă peremptorie. Din confruntarea dintre abstinenţă şi libertinaj, practicat de Romani, s-a delimitat o cale de mijloc, dorinţa şi plăcerea sexuală au fost considerate ruşini, au fost ascunse, diabolizate dar au fost practicate ilegal. Adulterul şi prostituţia au fost practici permanente în toate comunităţile umane. Au existat şi poate mai există comunităţi unde actului sexual i se conferă un respect aproape religios, la unele triburi de eschimoşi este oferit oaspeţilor ca dovadă da respect şi prietenie, refuzul fiind considerat ofensă. Oricât ar părea de bizar, gestul eschimoşilor atestă consideraţia de care se bucură un act natural lăsat de Creator pentru un scop nobil. De adăugat că eschimoşii nu au naivitatea să nu înţeleagă că îşi asumă o eventuală responsabilitate de a creşte un copil al oaspetelui.
Sigmund Freud a plasat sexul în centrul vieţii psihice, considerând ca fiecare dorinţă, fiecare acţiune, fiecare vis, sunt corelate cu viaţa sexuală şi pot fi analizate în legătură cu sexul. Ulterior s-a demonstrat că Freud exagerase dependenţa dintre sex şi viaţa psihică.
Cultura prohibitivă a raporturilor sexuale, prezentă în toate orânduirile sociale, a fost contestată în secolul 20 şi a dus la rebeliunea din 1968 din Franţa, unde s-a cerut, printre altele şi libertate sexuală, solicitare favorizată şi de apariţia în acelaşi timp a pilulei contraceptive. Conceptul de eliberare sexuală a cunoscut o mare extindere mai ales în ţările cu religie creştină-catolică. În noile condiţii au apărut schimbări ale tradiţiilor familiale şi sociale: lipsa unui angajament sentimental faţă de parteneră şi copii, monoparentalitatea, pluralitatea partenerilor, scăderea vârstei la care are loc primul act sexual, copii derutaţi şi dezorientaţi, fenomene care au importante repercusiuni asupra vieţii sociale. Apariţia şi proliferarea bolilor cu transmitere pe cale sexuală, în special SIDA, au fost favorizate de libertatea sexuală. S-a ajuns la o banalizare a actului sexual care nu mai este mijlocul natural al speciei de a se perpetua ci a devenit un sport, un act ordinar care produce plăcere. Un efect deplorabil este despărţirea iubirii, principiu fundamental al vieţii, de sexualitate.
Un rol nefast are şi mass-media, în special Televiziunea şi Internetul care prezintă filme şi emisiuni violente şi vulgare cu subiecte inspirate din sexualitate, la ore accesibile copiilor prepuberi şi adolescenţilor. Industria pornografică a devenit o afacere foarte rentabilă şi în condiţiile unui liberalism prost înţeles, face ravagii printre tinerii nepregătiţi şi fără discernământ.
Dincolo de satisfacerea unei pulsiuni însoţită de plăcere, actul sexual trebuie înţeles în semnificaţia sacră de întemeietor, cu care a fost investit de Creator. Societatea a stabilit reguli şi condiţii de dezvoltare a noii fiinţe rezultată din relaţia sexuală dintre un bărbat şi o femeie, a întemeiat instituţia familiei şi a statuat obligaţiile genitorilor faţă de cel născut din actul săvârşit împreună. Este regretabil că din cauza libertăţii sexuale care a devenit libertinaj, se neglijează importanţa familiei şi reglementările ce se impun actului sexual. În afara aspectelor securitare, importante, este utilă reabilitarea sacralităţii actului sexual ca singurul mijloc de a perpetua viaţa omului pe pământ Actul sexual nu este un act ruşinos, această conotaţie i-a fost ataşată când că a fost practicat numai pentru plăcere sau viciu,
Preţuirea sexualităţii este probată de faptul că se organizează festivităţi cu ocazia primului act sexual dintre cei uniţi prin Taina Nunţii. Nu pun în discuţie adevărul că semnificaţia veche nu mai corespunde realităţii, multe s-au schimbat în societatea actuală, oamenii sunt mai puţin fericiţi şi poate că ar fi bine să medităm şi să căutăm cauzele nefericirii în faptele noastre. Lipsa de respect faţă de sex şi sexualitate, este păcat şi nu poate să rămână fără consecinţe şi eventual, pedeapsă.