Vâlceanul Bogdan Badea bate record după record în fruntea Hidroelectrica


• acesta anunță un program de investiţii de 5,56 miliarde de lei
Bursa. ro scrie că Hidroelectrica a obţinut, în primele nouă luni ale anului, un profit brut de circa 1,98 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 23% comparativ cu profitul brut obţinut pe întregul an financiar 2017, în timp ce veniturile de exploatare pe primele nouă luni s-au situat la 3,2 miliarde de lei, în apropierea sumei de 3,286 miliarde de lei obţinute în anul 2017.
Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica, a declarat, în cadrul unei conferinţe: „La nouă luni, producţia Hidroelectrica este de 14,19 TWh, ceea ce înseamnă că am depăşit producţia de anul trecut, de 14,04 TWh. Din punct de vedere al cifrelor, s-a bătut orice fel de record anul acesta. Pe scurt, veniturile din exploatare s-au situat la primele nouă luni undeva la 3,2 miliarde faţă de 3,286 pe tot anul 2017. Suntem, în acest moment, la un profit brut de 1,98 miliarde de lei. Deci profitul brut pe anul trecut, de 1,6 miliarde de lei a fost depăşit. Probabil că ceea ce ne-am propus la începutul acestui an, anume să depăşim profitul de 2 miliarde, vom reuşi în ciuda prog­nozelor (meteo) sumbre pe care le avem pentru sfârşitul acestui an. Iar cu acest prilej arătăm că Hidroelectrica nu şi-a atins încă potenţialul pe care îl are, indiferent de situaţia climatologică (…) Am făcut o lungă analiză pe ceea ce înseamnă volumul de investiţii pe care ni l-am propus. Vorbim despre 5,56 miliarde de lei, volumul de investiţii pe următorii cinci ani de zile. Aici includem investiţii noi, retehnologizări/modernizări, mentenanţă cu capitalizarea şi achiziţie de participaţii, extinderea portofoliului Hidroelectrica şi diversificarea tipurilor de surse pe care le utilizăm Ne luptăm în fiecare zi cu o birocraţie excesivă la nivelul autorităţilor, pe tot ce înseamnă aviz sau autorizaţie. Anul trecut am finalizat centrala de la Bretea. (…) Luna aceasta, vom finaliza două modernizări, la Bereşti şi la Călimăneşti. Programul general de modernizări/retehnologizări a mers mai bine pentru că am avut nevoie de mult mai puţine avize de la autorităţile statului. (…) Dacă nu rezolvăm birocraţia, atât planul de afaceri pe care ni l-am propus, cât şi strategia energetică vor fi doar nişte cuvinte frumoase pe o hârtie (…) Lucrurile se leagă şi de ceea ce s-a întâmplat la COP 21 (n.r. Conferinţa ONU de la Paris privind schimbările climatice, din 2015). Este principala cauză pentru care preţurile la energie au crescut, nu doar în România, ca să evităm orice fel de speculaţii, ci în toată Europa. Practic, presiunea care s-a pus pe certificatul de carbon s-a tradus prin creşterea preţurilor în toată Europa. Este o conjunctură de piaţă. (…) Ar fi interesant dacă am avea o imagine asupra felului în care cei care vând energie la clientul final îşi fac hedging. Ceea ce s-a întâmplat, în anumite situaţii, cu denunţări de contracte, cu anumiţi traderi de energie care, deşi aveau un portofoliu important de clienţi în spate, nu aveau niciun fel de contractare sau un procent foarte mic raportat la volumul de energie asumat în contracte. Acestea sunt comportamente de piaţă total în neregulă care trebuie sancţionate (…) În acest moment, piaţa ne ajută, iar preţul mai ridicat la energie electrică înseamnă că toate companiile producătoare îşi regândesc planul de investiţii pentru că este o conjunctură favorabilă care trebuie exploatată. Întotdeauna un volum mai mare de investiţii se face într-un preţ mai mare, dar pe termen lung, cum am văzut în alte ţări, s-a tradus într-o scădere a preţului pe o perioadă de 10, 12, 13 ani. Sunt cicluri pe care trebuie să le înţelegem. Nu putem avea preţuri mici la infinit şi volum investiţional mare”.