Trianon, 4 iunie 1920: Tratatul prin care a fost recunoscută şi oficializată, la nivel internaţional, Marea Unire a românilor


În 2016 am sărbătorit 100 de ani de la intrarea României în Războiul Reîntregirii Neamului, în 2017 am sărbătorit 100 de ani de la marile bătălii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, în 2018 am sărbătorit 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, iar în 2019 am sărbătorit 100 de ani de la victorioasa campanie a armatei române în Ungaria.
Iată-ne, din nou, într-un moment important al istoriei noastre, tot aniversar: 100 de ani de la semnarea la 4 iunie 1920, în Marele Palat Trianon de la Versailles (Franţa), a tratatului dintre Puterile Aliate, învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitatea de succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins, prin care au fost stabilite frontierele noului stat Ungaria, cu vecinii săi: Austria, Cehoslovacia, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (Iugoslavia) și România.
Aşadar, Tratatul de la Trianon – act de mare însemnătate pentru poporul român, prin care a fost consfinţit la nivel internaţional faptul că Transilvania (împreună cu Banatul, Crişana, Sătmarul şi Maramureşul) face parte din România, statul român desăvârşindu-şi astfel reîntregirea (prima întregire a românilor fiind sub Mihai Vodă Viteazul, la 1600) –, se înscrie în seria conferinţelor şi tratatelor de pace încheiate de Puterile Aliate la sfârşitul Marelui Război: cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și Turcia (la Sevres, semnat la 10 august 1920, oficializat în 1923, printr-un nou tratat semnat la Lausanne).
Prin acest volum, intitulat Primul Război Mondial şi Marea Unire a Românilor. 100 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon (1920-2020) (Ed. Universitaria, Craiova; coord. Eugen Petrescu), aducem un omagiu făuritorilor României Mari – ostaşi şi politicieni români, iubitori de neam şi ţară.
Lucrarea face parte din Colecţia „Centenarul Marii Uniri” şi cuprinde 45 din cele peste 50 de comunicări științifice, articole, interviuri şi albume foto înscrise la Simpozionul Național de Istorie „România în Primul Război Mondial”, ediția a V-a – „Tratatul de la Trianon. Centenar”, 28-29 februarie 2020, municipiul Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinţi, manifestare prevăzută în programul de cercetări istorice „Pe urmele eroilor și martirilor neamului”, iniţiat şi coordonat de Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, autori fiind mai mulţi istorici, arhivişti şi publicişti din judeţul Vâlcea, din ţară şi din Basarabia: Nicolae-Gabriel Albinaru, Grigore Buciu, Dumitru Cauc, Mirela Otilia Ciobanu, Dinică Ciobotea, Ion Leone Gavrilă-Ciobotea, Constanțiu Dinulescu, Anette Bauer-Dugălia, Gheorghe Dumitrașcu, Florin Epure, Dumitru Garoafă, Otilia Gherghe, Constantin Mănescu-Hurezi, Ioan Lisnic, Corvin Lupu, Dumitru Matei, Octavian Moşin, Tudor Nedelcea, Dan Oberşterescu, Ion Pâlşoiu, Eugen Petrescu, Ion Al. Popescu, Radu Racoviţan, Bogdan Emanuel Răduţ, Tudor Rățoi, Oleksandr Rusnak, Ionuț Săraru, Costin Scurtu, Ion Soare, Mihai Sporiş, Laurențiu-Ștefan Szemkovics, Radu Ștefan Vergatti.
Trianonul înseamnă pentru România recunoaşterea pe plan internaţional a deciziei istorice de la Alba Iulia, luată de poporul român, în conformitate cu nivelul atins de democraţia vremii şi cu dreptul popoarelor de a-şi decide singure soarta”, spunea istoricul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.

*

Mulţumim autorilor şi colaboratorilor pentru contribuţia adusă la realizarea celei de-a 5-a lucrări din colecţia de carte omagială dedicată ostaşilor şi politicienilor români care ne-au adus unitatea, demnitatea şi respectul cuvenit, anii Războiului Reântregirii fiind pagini fierbinţi de istorie scrise cu sângele a sute de mii de eroi, fii ai unui popor mare, cu rădăcini adânci în trecutul omenirii – Poporul Român –, sortit să trăiască despărţit, fără voia sa, sub talpa grea a imperiilor din jur.
• Eugen PETRESCU