Tradiții populare de secole De ce este 1 Mai și „Ziua Boilor”?
Credeați că știți totul despre prima zi de mai? Credeați că singurele conotații sunt date de legăturile cu muncitorii sau PCR, micii sau berea, defilări și omagii? Credeați că până la 23 august 1944, această zi nu era o sărbătoare în toată regula? Iată câteva elemente care vorbesc despre vechimea acestei sărbători populare pe aceste meleaguri:
• 1 Mai se mai numește și “Armindenul”, simbol al vegetației care proteja recoltele și animalele;
• „Armindenul” este denumirea populară pusă de lingvişti în legătură cu vechiul slav „Ieremii nidini” (Ziua lui Ieremia);
• Armindeni i se spune unei crengi verzi sau unui pom curăţat de ramuri până aproape de vârf şi împodobit cu flori şi spice de grâu. Creanga este adusă din pădure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în faţa casei, unde se lasă până la seceriş, creanga poartă numele de “Steag”, “Prepeleac”, “Lemn” sau “Stalpar” şi este tăiată întotdeauna de un bărbat. Din lemnul Armindeniului se face foc când se coace întâia pâine făcută din făina grâului nou;
• 1 Mai este și “ziua pelinului” sau “ziua bețivilor” și semnifică începutul verii;
• Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca sa nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoși, prin petreceri la iarba verde, unde se mănâncă miel și caș si se bea vin roșu cu pelin;
• Dimineața, oamenii se spală cu rouă (de sănătate);
• Tradiția spune că se pun ramuri verzi la porți, pentru noroc și belșug, la casele cu fete se pun puieți de mesteceni în fața porții;
• În dimineața de 1 Mai, se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni și animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice;
• În ajunul acestei zile, pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp;
• Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat, creanga verde o așează feciorii noaptea, fără să fie văzuți iar cei la casa cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut;
• Rolul Armindenului este apotropaic (superstiția apărării împotriva duhurilor rele n.r.), dar ne amintește și de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai știut unde să-l caute pe Iisus;
• 1 Mai este și “ziua boilor”, nu se folosesc la muncile câmpului, nerespectarea acestei reguli atragând după sine moartea animalelor sau îmbolnăvirea oamenilor;
• “În ziua de Arminden se organizează petreceri (cu lăutari) la pădure, se frige miel, se bea pelin sau vin roșu, pentru schimbarea sângelui și apărarea de boli. La întoarcerea în sat, bărbații își pun liliac sau flori de pelin la pălării”.