Du-te la...

Intonarea Imnului Național de Ziua Râmnicului

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

17 iunie 2019

Salonul de Literatură și Artă s-a încheiat – comentariile continuă: Lanț de culori sau Ziua artelor vizuale


Ziua artelor vizuale desfășurată în cea de-a treia zi a Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși” – ediția a IX a, a făcut din Municipiul Râmnicu Vâlcea „Capitală a metaforei culorii”, după cum frumos anunța programul. Ceea ce nu ni s-a spus însă, a fost ineditul acestei manifestări care a adus laolaltă poeți și artiști plastici, întâlnindu-se cu surprindere metafora în metaforă, iar cuvântul cu lumina culorii.. Căci pictura nu este nici ea altceva decât o metaforă a celui care cu penelul în mână, exprimă în lumini și umbre ceea ce tace sufletul. Și oricare ar fi curentul în care se exprimă artistul plastic: realism, suprarealism, expresionism, artă abstractă, pictură în ulei, acrilic, pastel, desen în creion, cărbune etc., odată ajuns în fața tabloului și prins în mrejele culorilor, ori a imaginației, nu ai cum să nu exclami „O, ce tabloul măreț, fantastic”!
Nu o dată privind tablourile mi-am regăsit cioburi de gânduri: planetă roz, bufnița cu insomniile ei, câinii vagabonzi ai sufletului, încoronata păuniță, viermele din cocon devenit fluture, albastrul din privirea copilului meu… Imaginea unei tinere îmbrăcată într-o ie cu model negru m-a frapat. Pentru o fracțiune de secundă am avut sentimentul că m-am întâlnit cu mine atât de mare mi s-a părut asemănarea. Cred că Dumnezeu a lăsat pe pământ poeții și pictorii pentru a se completa. Căci lesne poetul poate reda în vers imaginea, cum pictorul poate zugrăvi în culori cuvântul. Dar să revin pe firul acțiunii…
Artiștii plastici de renume care au ilustrat revista „Rotonda valahă” din 2016. Până în 2019, sau câțiva care o vor ilustra, au fost invitați să expună la Galeria „Artex”, vernisajul având loc sub genericul „Pictori la Rotonda valahă”. Astfel, 15 pictori, printre care, surpriză (!) și doi scriitori, Passionaria Stoicescu și Vasile Szolga, au purtat privitorii pe tărâmuri necunoscute, lăsând un loc vast imaginației care doar ea părea patroană și singura care vorbea în locul pictorilor prezenți cu lucrări: Tudor Meiloiu, Dalia Bialcovski, Nicolae Sava, Irina Sava, Gheorghe Dican, Angela Tomaselli, Olga Popescu, Ion Aurel Gârjoabă, Tina Popa, Georgiana Poenaru, Aurelia Sanda, Peti Velici, Eduard Stoenică, Lucrările – una mai surprinzătoare ca alta, culorile – de la cele mai intense, până la cele abia perceptibile! Fiecare cu un stil propriu, inconfundabil. O tușă nu am văzut să semene cu o alta, o culoare să se confunde cu alta, ori vreo idee care să coincidă cu a altui pictor, ceea ce mi-a confirmat încă o dată că ne aflam în preajma unor profesioniști de marcă.
Evenimentul, moderat de pictorul Gheorghe Dican, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România – creatorul celei mai mari cupole vitraliu din lume, aflată la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnic și de scriitorul Ioan Barbu – directorul revistei „Rotonda valahă”, a adunat un număr considerabil de curioși alături de poeți, prozatori, critici literari și artiști plastici prezenți la manifestare.
O altă surpriză pregătită de organizatori, a venit din partea unui tânăr elev, Mihai Țigaret, elev în în clasa a VII-a, extrem de talentat, care ne-a uimit cu precizia, dăruirea și implicarea cu care a interpretat o partitură la pian, stârnind ropote de aplauze și uimiri. La finalul interpretării m-am dus să-l felicit, i-am dăruit o brățară tricoloră și i-am spus: „Când ai să ajungi mare și vei cânta prin țări străine, să nu uiți să te întorci în România ta.” Sper să-și amintească peste ani și ani, pentru că a primit brățara cu multă bucurie, asigurându-mă că-și iubește țara și că niciodată nu va uita de ea. La fel a reacționat și tânăra interpretă la nai, nu i-am reținut numele, dar am aflat că face parte dintr-un ansamblu folcloric și participă la diferite festivaluri în țară. Frumoasă, cu ochi senini, elevă în clasa a XI-a, ne-a cântat de jale și dor, de dragoste, prietenie și armonie. S-a întâmplat la al doilea vernisaj, la Galeria Cozia 1 – Pasaj, loc în care s-a aflat expoziția personală omagială a pictorului Tudor Meiloiu, intitulată atât de sugestiv – „Măiastrele”. Căci, da, din picturile domniei sale, parcă să pregăteau de zbor păsări măiastre, venite dintr-o lume plină de armonie și mister. Meticuloase și surprinzătore lucrări, unicate într-un fel pe care eu nu l-am mai întâlnit până acum.
La Galeria Cozia 2 – Pasaj, ne aștepta o altă expoziție personală omagială, cea a lui Doru Drăgușin – „Culoare și formă” (pictură și sculptură). O artă dedicată femeii, rotunjimilor ei, stărilor atât de bine surprinse în tușe ferme de mâna unui maestru. Nimic nu părea întâmplător, doar stârnea uimiri, tăceri, întrebări, așa cum erau și sculpturile – frânturi din bogata imaginație venită din altă lume, așa cum frumos spunea autorul: „Cred că artiștii sunt unda de manifestare a Celui de Sus”.
Ceva mai târziu, Muzeul de Artă – Casa Simian din Râmnicu Vâlcea, a fost gazda unei expoziții personale omagială a pictorului Ion Aurel Gârjoabă – „Mirajul culorii” (pictură).
Curtea interioară a casei-monument, cu pereții împodobiți cu tablouri, ne aștepta luminoasă ca într-o zi de sărbătoare. Soarele își arunca fără zgârcenie razele, dând o strălucire aparte picturilor – picuri de natură moartă surprinse de autor în cele mai neașteptate locuri și apoi redate în culori pastelate de penelul mânuit de o mână plină de talent. O explozie de culoare și viață, de bucurie și har imortalizate pe pânză.
Mihai Pânzaru-PIM, marele caricaturist și grafician din Suceava și o spun cu mândrie de moldoveancă rătăcită pe meleaguri mai puțin prietenoase, a încheiat seria manifestărilor celei de a IX-a ediții a Salonului Național de Literatură și Artă de la Rm. Vâlcea. Dacă ceilalți artiști și-au adus cu ei tablourile pentru a le expune privitorilor, maestrul a ales un mod inedit de a se prezenta. În loc să-și expună lucrurile pe panourile pregătite aproape de locul unde cândva cred că a fost o fântână, a ales ca fiecare portret realizat să fie reprezentat de cel/ cea care era în desen. Ne-a strigat pe nume pe fiecare, astfel că la final toți cei prezenți la această ediție, au prmit în dar o lucrare extrem de valoroasă purtând semnătura PIM. Spre surprinderea mea, ceea ce dumnealui a realizat în imagine, nu a fost un defect pe care să-l evidențieze, ci o stare surprinsă la un moment dat. L-am spionat de mai multe ori în timp ce lucra și am fost uimită de rapiditatea cu care reușea din câteva triunghiuri, liniuțe și curbe să realizeze un portret, și asta în doar câteva minute. Ei, da talentul, execută, nu discută! A fost o expoziție, cred unicat în țară,(eu n-am nai văzut așa ceva) – cu simeze vii. De altfel Salonul, în ansamblu, as fost o ediție de poveste, cu surprize, cunoștințe noi, premii, emoții, bucurii și multă voie bună pentru care, în numele tuturor participanților, aduc mulțumiri neobositului scriitor Ioan Barbu, dar și soției sale Silvia, pentru tenacitatea cu care., chiar la vârste mai înaintate, țin cultura vâlceană pe piscuri înalte.
Ziua s-a încheiat cu o cină festivă, cu impresii împărtășite la un pahar din celebra Crâmpoșie de Drăgășani de pe vremea dacilor… Și cu promisiunea că ne vom întâlni și la cea de-a X a ediție a Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”. Să ne țină Dumnezeu sănătoși pentru a ne întâlni la fel de voioși. Mulțumiri familiei Barbu care pe parcursul celor trei zile, au vegheat la buna desfășurare a evenimentelor. Au avut grijă să împace pe toată lumea,fără să ne lipsească ceva.. Mulțumiri tuturor celor care i-au ajutat, punând umărul la reușita unui eveniment de neuitat: Arhiepiscopia Râmnicului, Nicolae Sofianu, Gh. Dican, Remus Grigorescu, Claudiu Tulugea, Ionuț Nuică, Gh. Cărbunescu, Pavel Clim, Ingrid Matei, conducerii Teatrului „Anton Pann”, Primăriei comunei Sutești (primar Carmen Florentina Lixandru), firmei Antares Group și firmei Eldela Trans. Mulțumiri speciale vreau să aduc Arhiepiscopiei Râmnicului, care prin grija ÎPS Arhiepiscop Dr. Varsanufie ne-a găzduit în oaza de frumos și liniște în care mereu mă întorc cu drag și plec cu dor… Dor de oameni calzi și blânzi așa cum numai din sânul Lui poate plămădi Dumnezeu.
• Mihaela AIONESEI, Târgu Secuiesc

Comentarii

mesaj(e)

Etichete: , , , , ,

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Cultura