S-A STINS RĂZVAN THEODORESCU, vicepreședinte al Academiei Române, critic de artă, prieten al Vâlcii
Pe 6 februarie 2023, a trecut în neființă, Răzvan THEODORESCU, vicepreședinte al Academiei Române, critic de artă. În vârstă de 84 de ani (îi împlinea peste câteva luni), fusese suferind în ultima perioadă, decesul său survenind, la primele ore ale dimineții de luni, la Spitalul Floreasca din București.
Răzvan Theodorescu va rămâne pe un loc bine conturat inclusiv în memoria vâlcenilor și în special a oamenilor de cultură din județul nostru. Academicianul a fost cel care, în mai multe rânduri, a scris despre mănăstirile din județul nostru, despre diferite monumente vâlcene, promovând astfel, în mod concret valorile culturale vâlcene atât în țară, cât și peste hotare. Mai pe scurt spus, a fost un prieten al Vâlcii și al intelectualilor ei.
Era membru titular al Academiei Române din anul 2000, după ce, începând cu anul 1993, fusese membru corespondent. Era vicepreședinte al Academiei Române din anul 2018 și președinte al Secției de arte, arhitectură și audiovizual din anul 2013.
Date interesante despre omul care, printre multe alte activități, a colaborat la realizarea a sute de documentare
prezentate în cadrul emisiunii Teleenciclopedia
Născut la 22 mai 1939, în Bucureşti, este absolvent al Colegiului Naţional „Cantemir-Vodă” și licenţiat al Facultăţii de istorie a Universităţii Bucureşti (în anul 1963). Tot la Universitatea din Bucureşti a obținut titlul de doctor în ştiinţe istorice, în anul 1972.
Şi-a început cariera ştiinţifică în anul 1963, în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, unde a fost cercetător până în anul 1990 şi unde a deținut șapte ani funcția de director adjunct ştiinţific. Şi-a axat încă de la început opera ştiinţifică pe studierea artei vechi româneşti şi a artei medievale sud-est europene, ca şi pe analiza unor capitole mai puţin cunoscute ale civilizaţiei vechi româneşti şi balcanice, domenii în care a făcut o serie de descoperiri şi în legătură cu care a elaborat teze ştiinţifice importante, preluate şi de literatura universală de profil (teoria „coridoarelor culturale”, teoria tipologiei „oamenilor noi” ca ctitori, teoria despre momentum princeps şi începuturile artei sud-est europene în Evul Mediu).
Începând cu anul 1971 a fost implicat în conducerea unor organisme şi instituţii de complexităţi variate. În perioada 1971-1977 a fost director adjunct ştiinţific la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, preşedinte al Radio Televiziunii Române între 1990-1992 și Membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între 1992-2000. În perioada 1993-1995 a deținut funcția de preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Din anul 1997 a fost șeful Catedrei UNESCO de Studii Sud-Est Europene din Universitatea de Arte. A fost patru ani ministru al Culturii şi Cultelor și senator de Iași (2000-2004) și senator de Botoșani între 2004-2008. A fost ambasador Naţional al programului ONU „Alianţa Civilizaţiilor” din 2009.
Activitatea didactică
În anul 1987, a devenit conferenţiar asociat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, astăzi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, unde, începând cu 1990, a fost profesor. Tot în 1990 devine Rector al Universității Naţională de Arte din Bucureşti, iar din 2004 a fost șef de catedră.
Cursuri predate: Istoria Artei Vechi Româneşti, Tipologia Artei Sud-Est Europene, Tipologia Orientului Creştin, Istoria Civilizației Europene. În anul 2000 a fost ales rector al Universităţii Media. A fost profesor asociat al Universităţii „Danubius” din Galaţi, al Universităţii „Apollonia” din Iaşi și al Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti. În perioada 2010-2011, a fost profesor asociat invitat la Colegiul Naţional de Apărare, tot din București.
Din anul 2010 a fost expert coordonator la Şcoala postdoctorală a Academiei Române, specializarea „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”.
A desfășurat o intensă activitate publicistică
Așa cum am amintit mai sus, Răzvan Theodorescu a desfășurat o bogată activitate publicistică în care a tratat inclusiv subiecte legate de cultura vâlceană. Spre exemplu, printre altele, în anul 1966, la Editura Meridiane, a publicat lucrarea intitulată „Mănăstirea Bistriţa”.
Academicianul Răzvan Theodorescu a publicat, în reviste din ţară şi din străinătate, peste 600 de studii şi articole științifice dedicate artei şi civilizaţiei vechi româneşti şi sud-est europene A fost raportor al unor congrese naţionale şi internaţionale de istorie, istoria artei, bizantinologie. A fost, de asemenea, preocupat de popularizarea artei și științei și a conceput vreme de peste trei decenii articole pentru celebra emisiune „Teleenciclopedia”, transmisă de Televiziunea Națională. Începând cu anul 2021 realiza, la o televiziune private, emisiunea permanentă „Istorii neștiute”.
A primit titlul Honoris Causa al mai multor universități
În funcție de anul în care a primit acest titlul, Răzvan Theodorescu era honoris causa al următoarelor universități:
• Universitatea din Oradea, 1998;
• Universitatea de Arte din Cluj-Napoca, 2001;
• Universitatea din Craiova, 2002;
• Universitatea de Vest din Timişoara, 2002;
• Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, 2004;
• Universitatea „Ovidiu” din Constanţa, 2006;
• Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, 2008;
• Universitatea „Valahia” din Târgovişte, 2009;
• Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, 2009;
• Universitatea „Danubius” din Galaţi, 2010.
Condoleanțe familiei îndoliate și Dumnezeu să îl aibă în paza Sa!
• Material realizat cu sprijinul informațiile publicate pe site-ul Academiei Române