Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

31 octombrie 2020

„Rotonda Plopilor Aprinşi” – încă o poveste (culturală) de mare succes


Cea de-a V-a ediţie, jubiliară, a Salonului Naţional de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”, purtând un titlu inspirat din opera mitropolitului de vrednică amintire Bartolomeu (Valeriu) Anania, al Ardealului (1921-2011), fiu al Vâlcii, scriitor de aleasă simţire şi martir al închisorilor comu­niste, s-a desfăşurat, între 20-23 mai 2015, la Râmnicu Vâlcea. Ca de obicei, gazdă şi practic sufletul întregii mani­fes­tări, ce a reunit mai toate forţele locale, de la adminis­traţie, la învăţământ şi cultură, inclusiv mediul privat fără de care aproape că nu se mai poate face nimic într-o Românie încremenită parcă în proiect, a fost „nenea” Ioan Barbu, scriitor prolific şi președinte-fondator al Asociației Culturale „Curierul de Vâlcea”, care și-a luat numele primului cotidian liber apărut în regim privat în România post-decembristă, Curierul de Vâlcea, ce şi-a serbat de curând jubileul de 25 de ani, la cârma căruia se află astăzi, în calitate de director general, jurnalistul Sorin Alexandru Barbu.
Rotonda_6 Rotonda_5 Rotonda_4 Rotonda_3 Rotonda_1Manifestarea, ce a inclus şi Festivalul Cărţii la Râmnic, ediţia a II-a, dar şi un inspirat lanţ de cărți, a fost programată, parcă preventiv de gazde, în somptuosul hol al Bibliotecii Judeţene Antim Ivireanul (director, conf. univ. dr. Remus Grigorescu), o adevărată catedrală a cărții scăldată în lumina azurie a vitraliului unicat în România, opera artistului plastic şi preşedintele Filialei Vâlcea a U.A.P., Gheorghe Dican, pentru a nu mai păţi ca la ediţia precedentă, când o abundentă furtună de vară a risipit standurile şi a alungat cititorii.
Au participat, ca de obicei, un număr mare de scriitori din Bucureşti, grupaţi în special în jurul publicaţiei Bucureştiul literar şi artistic, avându-i ca port-drapel pe cunoscuții Nicolae Dan Fruntelată, Florentin Popescu, Vasile Szolga, Iuliana Popescu – Paloda, Romanița Ștențel, Raluca Tudor, dar şi din Satu Mare – soţii Liliana şi George Terziu, reprezentând revista internaţională de cultură Cervantes şi editura cu un titlu incitant Inspirescu , apoi clujenii de la Agora Literară – Titina Nica și Al. Florin Ţene – colegii scriitori din Tg. Jiu – Nicolae Dragoș, Craiova – Gabriela Rusu-Păsărin , Tulcea – Ștefan Dumitrescu, Piteşti – Mona Vâlceanu, Sibiu – George V. Precup, Reșița – Nicolae Sârbu, dar şi din alte centre culturale: prozatorii Mihai Antonescu și Adrian Georgescu, poetul din Bolintin-Vale Dumitru Dumitrică, profesorul Iulian Geantă, prozatorul medic Corneliu Zeană, prozatorul Alex Parolea-Moga, poetul sătmărean Vasile Morar, poetul general în rezervă Ilie Gorjan, dramaturgul, poetul și prozatorul Doru Moțoc, criticul literar Ion Predescu, poetele bucureştence Passionaria Stoicescu, Paula Romanescu, Claudia Voiculescu, Emilia Dănescu, Victoria Milescu ori scriitorii basarabeni Lidia Grosu și Sandu Aristin – Cupcea, ca şi vâlcenii Constantin Argeșanu, Emil Catrinoiu, Nicolae Dinescu, Nelu Barbu, Puiu Răducan și alții. Preşedinte de onoare al manifestării a fost omniprezentul scriitor bucovinean acad. Vasile Tărâţeanu, director al Institutului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, din Cernăuţi, director de reviste şi săditor de gândire şi vorbire românească în mult încercata Bucovină. Nu au lipsit de la întâlnirea desfăşurată, sub generosul însemn Lauri pentru aleşii mei (după titlul unui volum de portrete literare publicat de Ioan Barbu la Ed. Bibliotheca, din Târgovişte, în 2012), nici ambasadorii dr. Lilian Zamfiroiu, ministru plenipotenţiar în M.A.E. şi George Călin, acreditat pe lângă Organizaţia Mondială a Copiilor Talentaţi, Convenția ONU, cu sediul la Geneva, scriitorul şi patriotul româno-francez Jean-Yves Conrad, un fidel şi constant iubitor al plaiurilor vâlcene, ca şi al plaiurilor româneşti în general, dar şi compozitoarea şi pianista germană, cu vii origini româneşti, Carmen Daniela Gililov, care a şi oferit publicului, în localul Filarmonicii, un amplu recital pianistic, pe muzică de Beethoven, Haydn, Chopin, Schuman şi Paul Constantinescu. Artele plastice au fost reprezentate de soţii Alexandra şi Tudor Meiloiu, ca şi de fiica lor Consuella, de sculptorul Radu Adrian şi de marele nostru compatriot Dan Cioca, pictor, grafician şi scenograf de renume mondial, căruia, recent (în 2014) Institutul Cultural Român i-a editat un album retrospectiv. Solistul local de romanţe Gheorghe Cărbunescu, dar şi sătmărenii Geta Govor şi Octavian Bud au susţinut ample reprize muzicale ce au agrementat cele mai multe manifestări incluse în program.
Străveche vatră românească situată pe malul Oltului, locuită cvasi-permanent încă din vremea romanilor, ce au construit aici castre şi cetăţi marcând parcă Drumul / Calea lui Traian, ce ducea către inima Daciei, Sarmisegetuza, Râmnicul este atestat istoric într-un document din 20 mai 1388, dată ce constituie oficial actul de naştere al localităţii. În cinstea acestui eveniment, autorităţile organizează anual Zilele Râmnicului, în cadrul cărora un punct de interes nedezminţit este şi Salonul Naţional de Artă şi Literatură „Rotonda Plopilor Aprinși”. De altfel, în cinstea „oraşului domniei mele”, cum îl numea într-un document de cancelarie Mircea cel Bătrân, ce-şi doarme somnul de veci în apropiere, la Mânăstirea Cozia, scriitorii invitaţi au dăruit texte ce au fost incluse într-o carte-album (Râmnic, orașul domniei mele…), cuprinzând reproduceri de pe opere de artă expuse sau donate oraşului de artiştii plastici invitaţi, şi care a fost prezentată cu prilejul adunării solemne, din data de 20 mai a.c., ţinută în moderna Sală de Consiliului Județean Vâlcea.
În deschiderea manifestării inaugurale, într-un Cuvânt de înțelepciune, Î.P.S. Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului, a vorbit despre tipăriturile vâlcene, parte a patrimoniului naţional cultural. O parte din aceste comori se află la Mânăstirea Bistriţa, lăcaş de cult vizitat de un grup de oaspeţi, în ziua de 21 mai (sărbătoare tradiţională a Sf. Împăraţi Constantin şi Elena şi care a corespuns în acest an şi cu Înălţarea Domnului şi Ziua eroilor). Aşadar, o triplă manifestare de suflet, cinstită cum se cuvine la Bistriţa, Arnota şi Cozia, lăcaşe de cult şi de închinare la voievozii de slăvită amintire, Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun. Date cu totul inedite despre cărţile de patrimoniu tipărite sau păstrate în Biblioteca Mânăstirii Bistriţa am aflat din cartea Medalioane bistriţene, de părintele arhimandrit Veniamin Micle, un adevărat cărturar, autor al peste 20 de cărţi tipărite cu osârdie proprie în actuala Tipografie a Mânăstirii. De altfel, actuala biserică în stil gotic, reconstruită în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, şi sfinţită la 15 august 1855, în prezenţa familiei domnitorului, dar şi a Mitropolitului Nifon, a fost pictată de Gheorghe Tătărescu, fiind una din cele mai renumite realizări artistice din secolul al XIX-lea. Biserica mai păstrează încă vechile încăperi voievodale, cu dormitorul domnesc. Din vechime, mai rezistă intactă Bolniţa mânăstirii, ridicată la 1648 de egumenul Ioanichie cel Bătrân, ca şi fosta clădire a stăreției, unde a fost reţinut, cu domiciliul forţat Ion Antonescu, în 1940. De aici i-a scris Regelui Carol al II-lea, celebra scrisoare: „Nu am fost un duşman al Majestăţii Tale; am fost un slujitor fanatic al acestui neam”.
Un punct distinct al manifestării inaugurale l-a constituit premierea elevilor Olimpici din Vâlcea cu cărți ale scriitorilor prezenți la Rotondă. Totodată, ambasadorul George Călin a înmânat fiecărui elev premiat la faza națională câte o Diplomă de Excelență „Omagiul Râmnicului” oferită din partea Organizației Mondiale a Copiilor Talentați – World Council for Gifted & Talented Children.
Dacă sesiunea de lansări de carte a adus numeroase premiere editoriale, între care primul volum de proze scurte, Lambretta, al poetului şi publicistului N.D. Fruntelată, scriitor care s-a bucurat şi de un meritat medalion literar (unde i-au fost alături Florentin Popescu, Doru Moţoc, Nicolae Dragoș şi Ioan Barbu), alte premiere se înscriu în registrul normalităţii culturale, calitate cu care Salonul vâlcean ne-a obişnuit: Culoarea femeii, poezie de Liliana Terziu Boian, Proză bipedă, de George Terziu, Negustorul (vol. I), roman de Constantin Argeșanu, Întoarcere la izvoare, de Ioan Barbu, România – Km. 0, de Jean-Yves Conrad, Templul viselor, o incursiune onirico-filosofică în universul cărţii şi al lecturii, de Octavian Mihai Sachelarie, 101 Poeme, de George Astaloș. În fine, Regimentul alb, cartea lui Ioan Barbu, care de altfel a şi închis seria lansărilor, a readus în atenţie două secvenţe tragice, tratate în manieră realist-poetică, din istoria noastră: bătălia de la Mărăşeşti, cu toate victimele şi urmările ei şi masacrul de la Fântâna albă, localitate din Bucovina devenită un veritabil Katyn românesc.
Atât expoziţia pictorilor Meiloiu, a profesorului de la Universitatea din Piteşti, Radu Adrian, cât şi prezenţa la Salon a lui Vasile Szolga, în dublă ipostază, de prozator şi pictor, au produs o vie emoţie în rândul participanţilor de la vernisajul găzduit de Galeria ARTEX din Rm. Vâlcea. Pe aceleaşi coordonate s-a înscris şi expoziţia Chipuri şi închipuiri a talentatei artiste plastice Irina Sava (universitar la Timișoara), găzduită de Muzeul Satului Bujoreni.
Ca o concluzie, Rotonda Plopilor Aprinşi, o manifestare purtând marca Ioan Barbu, este un exemplu – tot mai rar, spre regretul nostru – că şi în materie de cultură luptătoare se mai pot face performanţe. Secretul scriitorului Ioan Barbu este iubirea pentru confraţi, indiferent de vârstă, generozitatea şi perseverenţa. România are talente, iar talentele plecate peste hotare se întorc, aşa cum au făcut-o Dan Cioca, Carmen Daniela Gililov sau Radu Adrian. Important este să ştim cum să-i primim. Iar dacă nu mai avem români patrioţi, îl importăm pe Jean-Yves Conrad, ca să ne încânte sufletul cu limba sa românească, rostită cu accente alsaciene, leac de alinare în clipe de melancolie literară.
Marian NENCESCU
Fotografii: Domnica Mărcuși

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Cultura