Râmnicul – oraş de reşedinţă domnească 4 septembrie 1389 – 4 septembrie 2012 (micro selecţie) (1)


Constantin_brancoveanuConstantin Brâncoveanu (1688-1714) este unul dintre cei mai cunoscuţi voievozi care au construit aşezăminte bisericeşti în judeţul Vâlcea. Fixează noi taxe vamale în relaţiile comerciale, Râmnicul în timpul său se numără printre locurile de vamă cunoscute. Înfiinţează pe noi baze tipografia de la Râmnic, face ca oraşul să devina capitala tiparului românesc.

9 august 1850, la Râmnicul Vâlcii, Barbu Dimitrie Ştirbei (1849-1856) dă ofisul domnesc 1356 de înfiinţare a unei grădini publice la Râmnic, pentru „ preumblarea obştii”.

Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), în ziarul „Anunţătorul român”, care apărea în Bucureşti între anii 1853-1855 şi 1857-1861, consemna în numărul 56 din luna iulie a anului 1859 „Vizita Domnitorului A.I. Cuza în oraşul Râmnicu Vâlcea, a fost primit cu mare entuziasm”. A doua vizită în oraşul nostru este consemnată de Mitropolia Olte­niei în Revista Oficială a Episcopiei Craiovei şi Episcopia Râmnicului şi Argeşului, anul XXV, numărul 5-6, mai-iunie, Craiova, Craiova 1973, p.454.

„Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în luna septembrie a anului 1859, vizitează  Râmnicul Vâlcii unde ţine o adunare în faţa bisericii Sfântul Gheorghe. Seara, au fost aprinse 600 cioburi cu seu, pentru a fi cât mai bine luminat oraşul”.

Regele Carol I (1839-1914) vizitează judeţul în luna iulie a anului 1868, este primit cu mare fast şi trage la casele Dissescu, foste ale lui Zisu Dumitrescu, de pe strada Traian, în apropierea sfintei Episcopii.

CONTINUARE…