Începând din ianuarie 2018, Salariul minim brut ajunge la 1.900 lei/lună!?
• vești bune și pentru pensionari: punctul de pensie va crește cu 10%
În ședința de Guvern de joia trecută, s-au dezbătut mai multe aspecte care nu pot decât să îi îngrijoreze pe reprezentanții patronatelor din România. Gândindu-se probabil la ceea ce va însemna trecerea contribuțiilor din sarcina angajatorilor în cea a angajaților, anume scăderi de salarii nete, reprezentanții Guvernului au elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență și un proiect de Hotărâre de Guvern, care includ măsuri pentru menținerea și chiar creșterea salariilor nete începând cu ianuarie 2018. Aceste proiecte au fost analizate în primă lectură, ca să îi cităm pe reprezentanții Guvernului, la Palatul Victoria.
Astfel, conform proiectelor la care facem referire, salariul minim brut pe țară ar trebui să crească de la 1.450 lei la 1.900 lei, începând cu 1 ianuarie 2018. Asta ar însemna o creștere destul de însemnată a salariului minim brut din țara noastră, de peste 30%; procente care ar trebui să compenseze, așa cum spuneam, impactul negativ pe care îl va avea trecerea contribuțiilor din sarcina angajatorului în cea a angajatului.
Ce se va întâmpla în sectorul pensiilor?
Totodată, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență, Guvernul propune majorarea indemnizației minime de creștere a copilului, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, față de 1.233 de lei cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei creșteri, indemnizația de creștere a copilului nu va mai fi raportată, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele Social de Referință (ISC), care este acum de 500 de lei, iar indemnizația va fi de două ori și jumătate ISC.
Potrivit aceluiași act normativ, pensia minimă va crește, de la 1 iulie 2018, la 640 de lei, iar punctul de pensie va ajunge la 1.100 de lei. Aplicarea Venitului Minim de Incluziune (VMI) a fost amânată cu un an, până la 1 aprilie 2019, având în vedere că sistemul informatic nu este, deocamdată, pregătit.
Măsuri pentru stimularea mediului de afaceri și reducerea poverii fiscale
O serie de măsuri benefice mediului de afaceri sunt cuprinse în proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Codului Fiscal, analizată joia trecută, în primă lectură, în ședința de Guvern.
Astfel, Guvernul are în vedere majorarea numărului microîntreprinderilor care să beneficieze de impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creșterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro și 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit.
Mai exact, modificările vizează:
• majorarea limitei de încadrare în acest sistem de impunere de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;
• includerea, în acest sistem, a tuturor firmelor care realizează venituri din consultanță și management, față de condiția care există în prezent de a nu aplica acest sistem dacă realizează mai mult de 20% din aceste tipuri de venituri;
• includerea în acest sistem și a persoanelor juridice, care nu intrau sub incidența impozitului (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale);
Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului.
O altă modificare stabilește că sancționarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.
Totodată, ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin:
• limitarea deductibilității dobânzilor;
• introducerea impozitării la ieșire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
• introducerea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
• introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.
De asemenea, se propune extinderea confiscării și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun. Totodată, prin proiectul de ordonanță, Guvernul are în vedere reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții, (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activități agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.
Alte modificări aduse Codului fiscal
1. Majorarea nivelului salariului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:
• de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere;
• de la 3.000 lei (în prezent) la 3.600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.
Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.
Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.
2. Reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;
3. Reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă;
Astfel, contribuțiile sociale obligatorii vor fi:
• contribuția de asigurări sociale (CAS);
• contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS);
• contribuţia asiguratorie pentru muncă.
4. Transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:
• CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;
• o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.
5. Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% din veniturile din salarii – datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.
6. Modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri, nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat. Astfel, baza de calcul a CAS va fi venitul ales, care este cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim brut pe țară.
7. Exceptarea de la plata CAS a persoanelor fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari ai unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.
8.În contextul majorării cotei CASS datorată pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5% la 10%, pentru care, în prezent, contribuția se suportă de la bugetul de stat, se modifică modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
Material realizat cu sprijinul Guvernului României