Fostul deputat Răban a intuit de mult greutățile ce le va întâmpina Legea 18, „Am fost întrebat de ce 18 și am răspuns că e posibil să se aplice în 18 ani”
În calitate de fost parlamentar, actualul șef al CAR Pensionari Râmnicu Vâlcea, Grigore Răban, știa să dea și răspunsuri „la caterincă” atunci când i se puneau întrebări din partea unor persoane ce ar fi trebuit să aibă habar de legi și alte chestiuni administrative. Așa s-a întâmplat și-n anii 90 când, un fost prefect de Vâlcea, l-a întrebat de ce i s-a pus numărul 18 Legii funciare. „În primul rând, i-am răspunsul fostului prefect că el ar trebui să știe cel mai bine răspunsul. Până la urmă, tot eu l-am lămurit: «e posibil să se aplice în 18 ani». A trecut un sfert de secol și tot nu s-a putut aplica, cu toate celelalte chestiuni”, a precizat, pentru ziarul nostru, Răban.
În activitatea desfășurată în Parlament, în perioada 1992-1996, ca deputat, Grigore Răban, ajuns după o activitate desfășurată la O.C.O.T., în timp ce participa ca membru al Comisiei Județene de aplicare a Legii 18, nu a îmbrățișat ideea și nici nu a putut fi de acord cu adoptarea Legii Cadastrului Funciar, impusă de niște persoane «viitoare profitoare a acesteia, după cum însuși declară. „Am solicitat în permanență închiderea riguroasă, geodezic a punerilor în posesie conform Legii 18 a întregului teritoriu administrativ al țării, astfel încât să nu mai fie sălile judecătoriilor, tribunalelor, aglomerate cu nemulțumiți care apelează la soluționarea problemelor. N-a fost să se întâmple așa; s-a insistat pe lângă mine chiar de către autorii legii care au încercat să mă lămurească că aceasta este în favoarea nemulțumiților”, a mai precizat Răban.
Redăm mai jos intervenția fostului deputat Grigore Răban, legată de Legea Cadastrului:
„Multele intervenții făcute de la acest microfon în actuala legislatură, privind aplicarea Legii 18/1991, abuzurile și legalitățile ce s-au produs datorită unor interpretări personale în aplicarea acesteia, citirea chiar a unui memoriu al unor țărani nemulțumiți de aplicarea legii amintite, memoriu care urma să fie transmis Consiliului Europei după două luni de la citirea acestuia în Parlamentul României, precum și recentele intervenții ce s-au făcut atât la dezbaterile generale, cât și pe articole la proiectul de lege privind cadastrul funciar și dând curs rugăminții mai multor specialiști pe O.C.O.T., constituie motivele de bază ce m-au îndemnat să mă prezint la acest microfon pentru a vă reține atenția asupra câtorva probleme. …Hotărârile Guvernului nr. 728 și nr. 730/1992, precum și unele hotărâri populiste ale prefecților, au devenit o adevărată povară în activitatea lor prin aberantele operative privind emiterea titlurilor de proprietate, marile salarii pe care le au fiindu-le condiționate de numărul de titluri eliberate. În unele situații, aceste măsuri au condus la compromiterea meseriei de cadastrași, concretizată în anularea unor titluri emise sub presiune, preferențial, fără să se aștepte ca specialiștii să închidă riguros teritoriul administrativ, să se termine de efectuat punerile în posesie, să nu mai fie litigii. Pentru realizarea documentațiilor tehnice care stau la baza emiterii titlurilor de proprietate, specialiștii cadastrali trebuie să culeagă din teren, prin măsurători, toate elementele necesare acestei grele operațiuni. … Bineînțeles că problema îmbracă mai multe aspecte, dar timpul nu-mi permite să le dezvolt pe toate, oprindu-mă numai la: Cine dorește blocarea aplicării Legii nr. 18/1991, întrucât aspectul de mai sus, la așa ceva conduce? De ce nu se găsesc pârghii financiare pentru menținerea specialiștilor formați de-a lungul anilor în O.C.O.T., care au început să-l părăsească și de multe ori cei mai buni, transferându-se la alte unități pentru salarii mai bune?
În expunerea de motive la Ordonanța nr. 20/4 august 1995 adoptată de noi luni, 23.10.1995, printre alte cauze ale întârzierii eliberării titlurilor de proprietate, o cauză o constituie lipsa specialiștilor în măsurători topografice, fapt ce a determinat O.C.O.T. să apeleze la un număr de circa 3.000 de specialiști din afara agriculturii. Întrebarea care se pune: De ce nu se găsesc fonduri bănești pentru menținerea specialiștilor O.C.O.T. pentru că ordonanța amintită nu se uită la specialiștii O.C.O.T.? Mai degrabă se pot găsi fonduri pentru înființarea unui nou organism central pe linie de cadastru, pentru a îndeplini cât mai repede cele patru cerințe preliminarii ale Băncii Mondiale, printre care și cea a privatizării cadastrului. Am speranța ca această intervenție va fi recepționată cum trebuie și de cine trebuie, de exemplu, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și altele, pentru retribuirea corespunzătoare a specialiștilor O.C.O.T. și, în general, a celor care lucrează în agricultură”.