Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

20 octombrie 2020

Exponatul lunii la Muzeul de Istorie: căţel de vatră


Piesa expusă face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie a judeţului Vâlcea, colecţia Arheo­logie, şi este un cățel de vatră din fier descoperit, în 1967, în situl arheologic Buridava dacică, orașul Ocnele Mari de astăzi, sectorul nordic al așezării civile. Printre numeroasele piese de acest fel găsite în mediul dacic, acest cățel de vatră este cel mai reprezentativ, datorită faptului că s-a păstrat întreg și că a fost depus în cadrul unui depozit cultic format din 33 de obiecte din fier, el fiind piesa centrală în jurul căreia au fost puse cu grijă celelalte. Se pot observa atât decorul zoomorf, dar și mobilitatea acestuia, piesa având picioare și mânere.
Mult mai important este și faptul că nu este o piesă singulară. De obicei, acești căței de vatră se găsesc în perechi, piesa noastră fiind descoperită și împreună cu 7 bare metalice transversale prinse cu capetele în câte o placă. Cel mai probabil, aceste bare, cățelul de vatră și perechea lui formau un grătar mobil de fript carnea și de sprijinit vasele de gătit.
Mai jos, se poate observa un astfel de grătar format din 7 bare transversale și 2 căței de vatră cu o formă asemănătoare cu cea a exponatului nostru.
Referitor la bucătăria dacică, în afară de aceste grătare mai mult sau mai puțin complete, în mediul dacic și implicit la Buridava dacică, s-au mai găsit lanțuri cu cremalieră folosite la suspendarea vasului sau grătarului deasupra focului și prinse de o grindă.
De asemenea, din inventarul unei bucătării nu lipseau furcile metalice, cățeii de vatră din ceramică, vasele ceramice sau din metal ce erau folosite la gătit, pietrele de moară de mână și, mai rar, vetrele de foc. Acestea din urmă au fost mai rar conservate, fiind destul de distruse.

Descrierea piesei expuse

Dimensiuni L – 65 cm, H – 35 cm.
Cățelul de vatră are o formă carecteristică și a fost lucrat dintr-o bară masivă cu secțiunea rombică, așezată orizontal și arcuită la ambele capete. Fiecare extremitate este stilizată în formă de cap de taur, cu coarnele elegant întoarse înainte. De bara transversală s-au prins în nituri barele care formează picioarele piesei și ale taurului. Sub aceasta, a mai fost adăugată o bară secundară, fie pentru o stabilitate sporită, fie pentru sprijinirea materialului lemnos.
Ca aspect, piesa noastră are analogii la Saturn, în Tirol, unde s-a descoperit un exemplar datat la sfârșitul sec. II și începutul sec. III, dar exemplarul descoperit la Ocnița este mult mai timpuriu. Analogii mai avem la Gurnia, în Austria, dar în mediul celtic.
Carol Cristian TERTECI

Etichete: , ,

Alte articole de la Cultura