Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

24 septembrie 2021

Despre tipografiile şi tipografii vechiului Râmnic (1)


Din cele mai vechi timpuri, oamenii au încercat să-şi exprime gândurile nu numai prin cuvinte, ci şi prin semne vizibile, care să dureze mai mult şi să poată fi citite şi de alţii. Invenţia tiparului este rezultatul unui proces îndelungat, care a început în China. Însă, noua metodă a efectuării tiparului în secolul al XV-lea a produs o adevărată revoluţie în cultura umană, fiind considerată cea mai strălucită invenţie a creierului uman.

Sub forma tiparului, gândirea umană este nepieritoare. Azi, cercetătorii sunt în unanimitate de acord că inventatorul tiparului este Johann Gutenberg, născut în Germania, la Malenta (1400-1468), părinţii lui locuiau într-o veche clădire, care purta inscripţia „La Gutenberg”, de aici, provine numele pe care l-a adoptat tânărul Johann, meşter gravor şi şlefuitor de oglinzi.

Literatura de tipar, creaţie de nepreţuit a culturii şi tehnicii umane, a început să se răspândească după ce Gutenberg a inventat aparatul de turnat litere. În 1441, prepară, pentru prima dată, o cerneală de imprimat care permitea impresiunea ambelor feţe ale hârtiei. În 1455, tipăreşte Biblia, o capodoperă a tehnicii tipografice a cărei perfectă regularitate de aliniere a rândurilor, precizie şi frumuseţe a desenului literelor sunt de-a dreptul uimitoare. Biblia de 42 de rânduri, cuprindea 1282 de pagini a câte două coloane, trasă în 300 de exemplare.

Invenţia lui Gutenberg stă la baza dezvoltării tipografiei moderne contribuind la progresul umanităţii. Să consemnăm câteva date pe care ni le oferă documentele în legătură cu începuturile tipăriturilor în Ţara Românească.

Pe 10 noiembrie 1808, este adus meşterul tipograf sârb Macarie, adus din Muntenegru în Ţara Românească de către domnitorul Radu cel Mare, la Mănăstirea Dealului.

Călugărul Macarie Tipograf a învăţat meşteşugul tiparului în Veneţia. Liturghierul Ieromonahului Macarie este considerată prima carte tipărită pe teritoriul ţării noastre, fiind evenimentul major înscris în cultura românească la numai 53 de ani de apariţia primei cărţi Biblia Latină, tipărită de Gutenberg la Mainz în 1455. În 1544, este înfiinţată a două tipografie, la Târgovişte, de tipograful Dimitrie Liubovici. De remarcat, că abia peste 62 de ani de la apariţia primei cărţi tipărite la noi, în anul 1570, se tipăreşte prima carte în limba română cu ajutorul caracterelor latine. În timpul domniei lui C-tin Vodă Brâncoveanu (1688-1714), se înfiinţează la Râmnic o tipografie de către luminatul Antim Ivireanul, cel care este numit, în anul 1715, episcop în locul lui Ilarion.

Râmnicul Vâlcii cunoaşte o ascensiune, aşa cum grăiesc hrisoavele, ctitoriile şi tipăriturile. La Râmnic, s-a desfăşurat o bogată activitate tipografică, aici au văzut lumina tiparului multe cărţi care au rezistat vremurilor, ajungând în zilele noastre ca mărturie a efortului depus de vestiţii cărturari: Vlad Grămăticul, Mihail Moxa, Antim Ivireanul, Inochenţie Climent, Calinic, Chesarie şi mulţi alţii.

În anul 1705, Antim Ivireanul, episcop la Râmnic aduce ca ajutor pe Mihai Istvanovici, cu care reuşeşte să înfiinţeze şi o legătorie de carte în care vor lucra meşteri iscusiţi. Ca episcop la Râmnic, Antim scrie manuale de pictură numite Erminii, cea mai bogată activitate o desfăşoară în cei trei ani fără două luni 16.03.1705 -28.01.1708, tot ca editor şi tipograf, a făcut din reşedinţa Episcopiei un focar de lumină şi un centru de cultură religioasă şi naţională.

CONTINUARE…

Poți comenta aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Uncategorized