Costeștiul aniversează 162 de ani de la vizita Domnitorului Unirii


Una dintre datele de mare «greutate» în calendarul localității vâlcene Costești este 11 ianuarie 1859, atunci când istoria consemnează vizita făuritorului Micii Uniri, colonelul Alexandru Ioan Cuza, viitorul domnitor al Principatelor Române. A fost prima descindere a marelui personaj istoric, dar nu și singura.
„La numai câteva luni de la marele act al Unirii, care consfinţea prin voinţa întregului nostru neam, formarea statului naţional român modern, Alexandru Ioan Cuza, avea să pornească într-o călătorie de cunoaştere a ţării, itinerariul său incluzând şi spaţiul vâlcean. Gazeta «Anunţătorul Român» relatează pe larg despre acest eveniment, evidenţiind ataşamentul şi preţuirea vâlcenilor faţă de domnul Cuza. El este întâmpinat, în ziua de duminică, 21 iunie, la bariera dinspre Olt a podului plutitor ce ducea în comuna Goranu, de un numeros alai al locuitorilor oraşului, în frunte cu Ghiţă Golescu, administratorul judeţului:
«Aici, ca şi în celelalte oraşe, locuitorii au salutat cu cel mai mare entuziasm venirea între dânşii a domnitorului. Bucheturi de flori, aclamaţii entuziaste, iluminaţie generală seara, au fost manifestările adevăratei bucurii a oraşului Râmnicu-Vâlcea. Cu prilejul primirii domnitorului, autorităţile oraşului de reşedinţă a judeţului fac o scurtă şi semnificativă prezentare asupra vieţii economico-sociale a judeţului. Gazeta «Anunţătorul român» mai consemna că «Măria Sa a vizitat cu aceeaşi solicitudine şi îngrijire stabilimentele publice, spitalul, şcoala. A trecut după aceasta în revistă dorobanţii cărora, drept mulţumire, le-a făcut la toţi gratificaţii din caseta sa particulară, pe un unter-ofiţer l-a înălţat în grad de sublocotenent şi unui dorobanţ de ordonanţă i-a acordat distincţia de a purta dragonă de aur, acest soldat fiind un vechi pompier acoperit de rane la 48… Domnitorul şi-a continuat vizita la Ocnele Mari, mânăstirile Dintr-un Lemn, Arnota, Bistriţa şi Hurez. întregul itinerar fiind marcat de prezenţa locuitorilor pe traseu; au fost ridicate minunate arcuri de triumf împodobite cu frunze de stejar şi numeroase buchete de flori. Călătoria lui Alexandru Ioan Cuza prin judeţ s-a transformat într-o adevărată sărbătoare a locuitorilor oraşelor şi localităţilor vizitate, s-au dat spectacole cultural-artistice, s-a cântat şi jucat Hora Unirii cu solemnitate şi preţuire ca pe un adevărat Imn al României Noi. În anul 1862, domnitorul Unirii Principatelor va face o nouă vizită în Vâlcea. Va fi primit cu aceeaşi dragoste de către locuitorii acestor meleaguri, care vor ridica în amintirea evenimentului «Fântâna lui Cuza» pe defileul Oltului, în apropierea de Mânăstirea Cozia, monument ce eternizează dragostea şi preţuirea locuitorilor pentru domnitor. Tot cu acest prilej, se creează în Râmnic un Comitet cetăţenesc care, «în consideraţia marelui act naţional săvârşit de Măria sa Domnitorul», deschide o listă de subscripţie «drept semn de recunoştinţă şi pentru aducerea aminte a măreţelor fapte săvârşite» prin care cetăţenii oraşului şi ai întregului judeţ îşi vor aduce contribuţia bănească «după putinţă [pentru] a face Măriei Sale Domnitorului şi ţării un dar de un tun, astfel precum toate oraşele şi districtele ţării au manifestat dorinţa lor»”, potrivit site-ului Istorialocala.ro.