Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

29 octombrie 2020

Corespondență de la Dr. Irina și Radu Dobrescu Micul Paris al Balticii


IMG_0240 IMG_0232

Încă din tinerețe am fost fascinați de povestirile părinților despre Ținuturile Baltice și farmecul orașelor Tallinn și Riga. Impresiile de demult s-au reconfirmat, pe viu, în urma călătoriei pe care am făcut-o în Estonia și Letonia, țări cu o populație sub 2 milioane de locuitori, dar cu o tradiție veche, mai bine de un mileniu, bogat ilustrată prin vestigii aflate, în special, în zona costalieră.

Vizitarea orașului Tallinn, înso­țiți de un ghid, stabilit încă de la ple­carea din Germania, Margita, pro­fesoară de limba germană, ne-a lă­sat o frumoasă amintire, dar și sen­zația că, în acest oraș minunat, tu­riștii merită să-și petreacă un sejur mai lung. Noi am avut o zi la dispo­ziție, în care am putut, totuși, vedea destul de multe locuri din câte pu­teau fi cunoscute. Astfel, la nord de Tallinn, Palatul de vară din Kadriorg, construit de țarul Petru cel Mare, în stil baroc, actualmente sediul Mu­zeu­lui de arte, apoi, parcul cu su­per­be alei și covoare de flori, re­prezentând un loc ideal de liniște și reculegere. În spatele palatului, în „că­suța” lui Petru cel Mare, am pu­tut viziona obiecte ce-i aparținuseră țarului. Nu departe, se află Muzeul Kumu, clădire modernă, cu 7 etaje, ce oferă vizitatorilor 50.000 de obiecte de artă indigenă și inter­na­țională. La est de palat, este mon­tată o tribună în aer liber, în forma unei scoici, unde au loc, anual, fes­ti­­valuri muzicale. La întoarcerea în oraș am făcut un mic ocol prin Pirita, localitate balneară, cu un ștrand lung la mare, hoteluri și mulți turiști; apa, la plus 17 grade C , este tocmai bună de scăldat.
Orașul Tallinn este împărțit in doua zone, orașul de sus și cel de jos. Orașul de sus, Domberg, este, de fapt, cetatea, înconjurată, odi­nioară, de ziduri de apărare și patru turnuri, din care mai există doar trei. Pe Pikk Herman, cel mai înalt, de 46 metri, flutură drapelul esto­nian. Orașul de sus, care ocrotea no­bilimea, era și sediul adminis­tra­tiv central, aici ridicându-se și cas­telul, în stil baroc, actualmente fiind sediul Parlamentului. Tot central, ca simbol al rusificării, începute încă din anii 1885 și continuate până în 1918, când Estonia și-a câștigat independența, este catedrala ruso-ortodoxă Alexander Nevski, o cons­trucție tipic rusească, având cupole aurite, în formă de ceapă. Vizavi de Parlament se ridică Domul, cons­truit încă din anul 1232, în care se află mormintele unora din cele mai importante personalități ale țării. În spatele pieței castelului, platforma Kohtuotsa, este locul ideal pentru o perspectivă degajată asupra orașu­lui de jos. O altă perspectivă oferă turnul tunurilor Kiek în Kok, care, pe 6 etaje, descrie istoria orașului. În orașul de jos ai posibilitatea să ajungi pe strada Domberg, populată de artiști amatori care își agață lucră­rile de artă pe zidul cetății sau pe lun­gul și îngustul șir de scări, care tre­când pe lângă biserica Sf. Nico­lae, patronul marinarilor, ajun­ge tot în piața primăriei. În această piață, extrem de animată, populată cu standuri și terase, se disting clă­direa neogotică a primăriei, cu înaltul turn în stil de minaret pe care flu­tură roza vânturilor, mu­zeul foto­grafic, din fosta închisoare, vechea farmacie. Străduța Pikk, cu multe ma­gazine și restaurante, flancată de clădiri din evul mediu, ne con­du­ce la impozantele case ale negus­to­rilor, casa marii Bresle, muzeul de istorie, casa prieteniei „căpeteniilor negri”, asociații ale negustorilor din Tallinn, Riga, Reval și Pernau. Aceste asociații aveau ca înger păzitor pe Sf. Mauricius, care își are o reprezentare artistică sub formă de maur. Mai amintim, din orașul de jos, „casele celor trei surori”, case de negustori recunoscuți, în Riga aflându-se casele „celor trei frați”, biserica Olai, marea poartă a ora­șului, cu turnul scund și lat „grasa Margareta”. Încântați de cele vă­zute, la sfârșitul vizitării Talinnului, am invitat-o pe ghida noastră la o cafenea, după care ne-a condus în portul turistic extrem de bine orga­nizat. În ziua vizitei noastre erau an­corate la mal încă trei vase de pasageri și patru Ferryboaturi. Spre norocul nostru, din timp, angajasem un ghid numai pentru noi doi, altfel, în mulțimea de vizitatori ne-ar fi fost foarte greu să vedem într-o zi atât de multe locuri turistice, cât am reușit.

Capitală Culturală Europeană în 2014

Următoarea zi, 7 Iulie, am pe­trecut-o ca oaspeți ai încă unui oraș deosebit de frumos, Riga, Capitală Culturală Europeană în 2014. Și de data aceasta, ne-a fost de mare fo­los Aija, ghida angajată din timp, per­fect vorbitoare de limbă ger­mană și licențiată în turism. Chiar din port, după cinci minute de mers, eram deja în orașul vechi, impu­nă­tor prin mulțimea și frumusețea clă­dirilor, aproape în totalitate restau­rate, fapt ce situează orașul printre cele mai frumoase așezări urbane medievale din Europa, denumirea de „micul Paris al Balticii”, meri­tându-l cu prisosință. Amestecul arhitectonic romantic și gotic, renaissance și baroc, clasic și art nouveau, este în unele locuri, în spe­cial centrale, umbrit de zgârie nori și clădiri tip sovietic. În 2014, Riga a fost orașul cultural euro­pean, foarte multe obiective fiind in­cluse în Patrimoniu UNESCO. Ora­șul vechi, străbătut de străzi pavate cu macadam de granit, uneori cu ulițe înguste și pitorești, trebuie stră­bătut cu piciorul pentru a-l ve­dea în totalitate. Încă la malul râului Daugava, unde este parcat și vapo­rul nostru, se află castelul Riga, re­zi­dența cavalerilor Letoniei, actual­mente sediul președintelui repu­blicii. La răsărit de castel, o vedere panoramică încadrează „casa celor trei frați” , păstrând mobilierul de odi­nioară, biserica Sf. Iacob, poarta suedeză, resturi ale zidului cetății și turnul cu pulbere, din secolul al XIV-lea, actualmente muzeu militar. Impozant este și Domul, cu mănăs­tirea alături, datând din 1211. Turnul clopotnițelor, înalt de 90 de metri, în formă pătrată, se termină cu silueta unui cocoș aurit. Celelalte două bi­se­rici, din jur, biserica gotică Sf. Jo­ha­nis și Sf. Petru, ambele cu turnuri ascuțite, poartă, de asemenea, câte un cocoș aurit în vârf. Domul im­pre­sionează nu numai prin mărime, îmbinare de stiluri gotice, renaștere și baroc, dar și prin galeriile ce îl separă de mănăstire, galerii ce adă­postesc, efigii, armament din evul me­diu, sculpturi, pietre mortuare, clo­pote și statuia întemeietorului ora­șului, episcopul german Albert, venit în Riga din 1199. Și aici se pot admira casele breslelor, casa mică și cea mare, „casa conducătorilor negri”. În centru am mai vizitat un frumos parc, cu puntea cu lacăte ale îndrăgostiților, amintindu-ne de Tur­nul Eiffel și de Sibiu, frumoasa clă­dire a operei și Monumentul In­de­pendenței. Apelând la un taxi am vizitat și renumitul cartier Albert, opera a arhitectului Mihael Einstein. Construcțiile caselor, cu 4-6 etaje, în stilul art nouveau, bine renovate, fiecare fiind monumente de artă, cu fațade bogat ornamentate. Și acest oraș, ca și Tallinnul, prin frumuse­țea, varietatea și bogăția arhitec­to­nică, istorică și culturală, cărora li se adaugă admirabila amabilitate și deschiderea acestui popor, merită a mai fi vizitat.
Tallinn și Riga sunt orașe care îți oferă plăcuta senzație de bine și siguranță.

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Cultura