Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

28 octombrie 2020

Centrul de Studii Brâncoveneşti al Sfintei Arhiepiscopii a Râmnicului a debutat cu un simpozion naţional


aLa sfârşitul săptămânii trecute (4-5 septembrie 2015), Sfânta Mănăstire Hurezi din judeţul Vâlcea a găzduit Simpozionul Naţional Tradiție și noutate în cultura și spiritualitatea epocii brâncovenești. Lucrările simpozionului s-au desfăşurat în muzeul monahal, minuţios amenajat în sălile boltite în care locuia Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, atunci când poposea la Hurezi împreună cu familia sa.
Simpozionul, care s-a bucurat de Înalta binecuvântare a Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a fost organizat de Centrul de Studii Brâncoveneşti al Arhiepiscopiei Râmnicului, înfiinţat în toamna anului trecut, tot cu binecuvântarea Arhiepiscopului Râmnicului, în urma celor două simpozioane internaţionale desfăşurate la Sfintele Mănăstiri Hurezi şi Bistriţa.
Epoca brâncovenească, considerată de Nicolae Iorga o „monarhie culturală”, se remarcă mai puțin prin fapte de arme, cât printr-o prioritate culturală absolută. Domnitorul sfânt, Constantin Brâncoveanu, martir pentru credința sa, reușește să construiască o serie de biserici și mănăstiri care vor marca arta românească, constituindu-se în această perioadă curentul artistic care îi și poartă numele. Arta brâncovenească are ca fundament tradiția artei muntenești, cu izvor în cea bizantină, integrând în aceasta în chip admirabil elemente orientale, dar și occidentale, îndeosebi venețiene. „Având în vedere aceste coordonate ale activității sale, nu este greu de înțeles de ce am ales ca titlu al simpozionului de anul acesta Tradiție și noutate în cultura și spiritualitatea epocii brâncovenești. Sfântul Martir Constantin Vodă Brâncoveanu a promovat valori culturale nu doar în artă, ci a arătat un interes deosebit față de cartea tipărită, dar și pentru istoria literaturii antice și patristice. Astfel, la Hurezi, Domnitorul Martir a avut colaborator pe un cuvios cărturar și iubitor de artă, chip al vieții monahale autentice, Cuviosul Ioan Arhimandritul, pe care nădăjduim ca în timp scurt să îl avem în sinaxarul Bisericii noastre”, a spus Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, în cuvântul rostit în deschiderea simpozionului.
Au susţinut referate ştiinţifice mai multe personalităţi reprezentative ale culturii şi spiritualităţii contemporane, precum: Dinu Săraru, membru fondator al Academiei Oamrnilor de Știință din România; Pr. Dr. Florin Șerbănescu, Consilier patriarhal; Dr. Ioana Iancovescu; Arhim. Dr. Policarp Chițulescu, Consilier patriarhal, Director al Bibliotecii Sfântului Sinod; Lect. Dr. Ion Marian Croitoru; Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae Chifăr; Dr. Florin Epure; Prof. Univ. Dr. Mihaela Palade; Dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu; Conf. Univ. Dr.  Ion St. Lazăr. Simpozionul a fost moderat de pr. dr. Ştefan Zară, consilier cultural al Sfintei Arhiepiscopii a Râmnicului.
În cadrul simpozionului a fost vernisată cea de-a XVI-a ediție a Expoziției Monahism și artă, realizată de către Prof. Elena Stoica, Director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, în colaborare cu sfintele mănăstiri şi schituri din cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului. În sala muzeului au fost expuse numeroase icoane pe lemn şi sticlă, sculpturi, covoare olteneşti şi obiecte religioase, toate realizate de vieţuitorii locaşurilor monahale vâlcene.
În încheiere, participanţii au săvârşit un pelerinaj amplu, cu profunde impresii culturale şi spirituale, la cele mai renumite lavre brâncoveneşti din Sfânta Arhiepiscopie a Râmnicului: Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Bistrița, Ansamblul monahal de la Sfântă Mănăstire Hurezi: Bolnița, Schitul Sfinţii Apostoli şi Schitul Sfântul Ștefan.
Românul de astăzi, care nu mai ştie deloc istorie, trebuie să ştie cum a reuşit acest om (Constantin Brâncoveanu) să conducă exemplar ţara noastră, în curs de 26 de ani de domnie, iar 26 de ani de domnie în vremea aceea era un lucru extraordinar, când puteau donni un an, doi, trei şi atât, apoi pierdeau; s-a terminat tragic, dar 26 de ani a domnit efectiv, pentru că a cârmuit cu o mână sigură această ţară; pe de altă parte, a avut de întâmpinat foarte multe probleme şi pe toate le-a rezolvat. Şi iarăşi, sunt tot felul de modele de care trebuie să ţinem seama, pe care trebuie să le imităm. Doar că, pentru a le imita, trebuie mai întâi să le cunoaştem şi după aceea trebuie să le adaptăm societăţii de astăzi. Suntem în mileniul trei, totuşi, nu mai suntem în veacul al XVII-lea. Dar, oricum, ele pot fi foarte utile, pentru că ne arată ceea ce se poate face; ceea ce s-a putut face atunci, în împrejurări cu mult mai grele decât cele pe care le avem noi, şi, totuşi, s-a făcut, suntem datori să facem şi noi astăzi, a concluzionat Acad. Prof. Univ. Dr. Dan Berindei, istoric de marcă al vremurilor noastre, profund cunoscător al perioadei brâncoveneşti şi, totodată, cel mai în vârstă membru al Academiei Române din București.
*
Prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, având la bază sentimentul de profundă recunoştinţă faţă de Jertfa nepreţuită a Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi nevoia de aprofundare a culturii brâncovenești, în cadrul Sfintei Mănăstiri Hurezi, a luat fiinţă Centrul de Studii Brâncovenești al Sfintei Arhiepiscopii a Râmnicului, ce urmărește continuarea și dezvoltarea cercetării acestui capitol al culturii românești, cooptând în această lucrare academicieni, profesori de teologie, istorie și artă care au în centrul preocupării lor această perioadă.
Biroul Mass Media al Arhiepiscopiei Râmnicului

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Spiritualitate