Ce reprezintă pentru judeţul Vâlcea transferul minelor Berbeşti – Alunu de la Complexul Energetic „Oltenia” S.A. la CET Govora. O afacere sau o „gaură neagră”?

Într-o şedinţă extraordinară, derulată la sfârşitul lunii trecute, Consiliul Judeţean Vâlcea şi-a dat acordul de principiu pentru transferul unor active de la Complexul Energetic „Oltenia” S.A. la CET Govora. „Îşi dă acordul de principiu pentru transferul unor active din cadrul Exploatării Miniere Berbeşti –  Alunu aparţinând Complexului Energetic «Oltenia» S.A. către Societatea Comercială «CET Govora» S.A. Râmnicu Vâlcea. Secretarul Judeţului Vâlcea, prin Compartimentul Cancelarie, va comunica prezenta hotărâre direcţiilor de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Vâlcea, Societăţii Comerciale «CET Govora» S.A., Complexului Energetic «Oltenia» S.A. şi Ministerului Justiţiei, în vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor ei şi va asigura publicarea acesteia pe site-ul Consiliului Judeţean Vâlcea şi în Monitorul Oficial al Judeţului Vâlcea”, se arată în decizia consilierilor judeţeni ai Vâlcii.

Impotenţa politică a Vâlcii pare să fi dispărut
După cum probabil ştiţi, factorul politic vâlcean încearcă, de câţiva ani, promovarea unui proiect de lege sau a unei hotărâri de guvern privind preluarea minelor de la Berbeşti şi Alunu. Impotenţi în faţa intereselor de la „centru” sau a celor de la Târgu Jiu, politicienii vâlceni n-au putut să ducă la îndeplinire acest transfer, care, la prima vedere, pare folositor judeţului şi CET Govora. Intrând în detalii, iată ce expunere de motive a stat la baza proiectului de hotărâre privind acordul de principiu pentru transferul unor active de la Complexul Energetic „Oltenia” S.A. la CET Govora, CJ Vâlcea fiind „tutela” CET Govora. „S.C. CET Govora S.A. are un capital social subscris şi vărsat în valoare de 51.684.111,75 lei, reprezentând contravaloarea a 9.920.175 acţiuni, capital subscris în întregime statului roman prin Consiliul Judeţean Vâlcea. S.C. CET Govora S.A. este producătorul de energie termică prin intermediul căruia se realizează componenta de producţie, ca segment al serviciului public în municipiul Râmnicu Vâlcea, furnizând şi agent termic pentru platforma industrială, în special Oltchim S.A. Producţia de energie termică a SC CET Govora SA se realizează în cogenerare cu energie electrică pe bază de cărbune inferior (lignit) provenit din Exploatarea minieră Berbeşti – Alunu, judeţul Vâlcea. S.C. CET Govora S.A. şi fosta Societatea Naţională a Lignitului Oltenia S.A. Târgu Jiu (SNLO), actualmente Complexul Energetic Oltenia, s-au aflat în raporturi comerciale permanente, Complexul Energetic Oltenia furnizând către CET Govora lignit utilizat în scopuri energetice, acesta devenind unul dintre principalii cumpărători de lignit ai Complexului Energetic Oltenia, lignit provenit în principal din carierele Alunu şi Berbeşti; activitatea CET Govora depinde indisolubil de furnizarea de lignit de la aceste exploatări ale Complexului Energetic Oltenia. Cele două cariere menţionate mai sus au avut, încă de la înfiinţarea lor, ca destinaţie principală producţia şi furnizarea de lignit către CET Govora, deservind practic această centrală electrică de termoficare. În acest sens, întreaga infrastructură aferentă carierelor Berbeşti şi Alunu (ca de exemplu liniile de cale ferată) a fost concepută şi executată pentru a transporta lignitul către CET Govora şi nu către alte centrale”. Ne oprim aici pentru a întreba: dacă tot s-a ajuns într-un aşa zis „punct 0” privind alimentarea CET Govora cu lignit de la Berbeşti – Alunu, de ce nu se are în vedere reabilitarea căii ferate dintre cele două puncte? Nu este mai profitabil pentru CET Govora, pentru judeţ, pentru stat transportul feroviar?
Continuând lecturarea expu­nerii de motive aflăm că „CET Govora a luat o opţiune determinantă în sensul funcţio­nării preponderent cu combustibil fosil, respectiv lignit, mai ales in contextul angajării de către Consiliul Judeţean Vâlcea, prin Contractul de finanţare nr. 3986LB/17.08.2011, pentru realizarea unui proiect major prin axa prioritară 3 a P.O.S. Mediu, investiţie în baza căreia CET Govora va beneficia de o finanţare în valoare de 70 de milioane euro, în proporţie de 95% nerambursabilă, investiţie necesară pentru soluţionarea problemelor de mediu şi pentru eficientizarea unui cazan care funcţionează cu lignit”.

Contractul 666
Se intră în amănunte în expunerea de motive şi iese la iveală contractul 666 şi „problema Oltchim”. „Între CET Govora şi Complexul Energetic Oltenia s-au încheiat la data de 22.12.2010 contractul de furnizare nr. 666, amendat ulterior prin procesul verbal de conciliere a obiecţiunilor formulate sub nr. 938/03.02.2011, care are ca obiect furnizarea de lignit în scopuri energetice către CET Govora. Ulterior, cele doua părţi au avut numeroase corespondenţe pe tema restanţelor la plata preţului lignitului din partea CET Govora, restanţe derivând din mai multe motive, în special din cauza neplăţii de către Oltchim S.A. a agentului termic furnizat de către CET Govora pe întreaga perioadă în care această unitate foarte importantă pentru economia naţională s-a aflat în dificultate. Întrucât normalizarea acestei situaţii de fapt a Oltchim S.A. nu se întrevede curând, este de aşteptat ca restanţele CET Govora către Complexul Energetic Oltenia să crească în continuare. CET Govora a furnizat neîntrerupt agent termic către Oltchim S.A., înţelegând necesitatea neîntreruperii activităţii acestei societăţi, în pofida faptului că Oltchim S.A. nu şi-a achitat datoriile către CET Govora, în prezent creanţa CET Govora fiind mai mare decât debitul către
Complexul Energetic Oltenia”, se arată în document.

Penalităţi de aproape 8 milioane euro aplicate de CEO!?!
Din cauza neîncasării banilor de la Oltchim SA, CET Govora înregistrează o datorie totală către Complexul Energetic Oltenia de aproximativ 193.000.000 lei, din care: 157.000.000 lei creanţa principală, 36.000.000 lei penalităţi de întârziere. Pentru recuperarea acestor arierate, Complexul Energetic Oltenia a demarat mai multe acţiuni în instanţă, aflate în prezent în diferite stadii de judecată. Mai trebuie spus că nicio societatea nu ar trebui să aibă penalităţi pe datorie din motivul că, pe baza prevederilor constituţionale, orice cheltuială trebuie justificată printr-o sursă de venit. „Este imperios necesară rezolvarea problemei financiare dintre SC Oltchim SA şi SC CET Govora SA, pe de-o parte, SC CET Govora SA şi Complexul Energetic Oltenia, pe de alta, consecinţa directă a acestei situaţii fiind riscul neasigurării cantităţilor necesare de cărbune printr-o eventuală sistare a livrărilor de către Complexul Energetic Oltenia, fiind pusă în pericol asigurarea serviciului de distribuţie a energiei termice către populaţia din municipiul Râmnicu Vâlcea, dar şi clienţii macroeconomici, cum ar fi SC Oltchim SA, SC USG CIECH Govora SA. Pentru reglementarea situaţiei s-a propus soluţia transferului activităţii celor doua cariere Berbeşti – Alunu la SC CET Govora SA, urmând ca prin procesul de preluare să se reglementeze şi creanţa neachitată. În urma negocierilor purtate cu Complexul Energetic Oltenia a fost încheiat protocolul înregistrat la numărul 2487/05.02.2014, prin care cele două societăţi se angajează că vor depune toate diligenţele necesare în vederea realizării transferului. Ca urmare, cele două societăţi intenţionează să efectueze toate demersurile necesare care să permită integrarea în cadrul CET Govora atât a capacităţii de producţie – deja existentă la CET Govora, cât şi a exploatărilor de lignit ale Complexului Energetic Oltenia de la Berbeşti şi Alunu, prin realizarea unui transfer de active, sub formă unui transfer de întreprindere, de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora cuprinzând carierele Berbeşti şi Alunu. Transferul de întreprindere sus-menţionat, de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, înseamnă un transfer cu privire la toate respectivele active, precum şi a angajaţilor, autorizaţiilor, datelor şi contractelor, destinate activităţii comerciale de exploatare a lignitului la carierele Berbeşti şi Alunu, împreună cu infrastructura de exploatare, formând împreună o structură economică unitară, capabilă să fie exploatată şi să funcţioneze ca o activitate economică inde­pendentă”, se mai arată în documentul Consiliului Judeţean.
Cu ce se alege CET Govora?
Dacă vor fi depăşite toate piedicile, Complexul Energetic Oltenia va transfera către CET Govora următoarele, împreună considerate activele de transferat: activele şi pasivele care se află în strânsă legătură cu carierele Berbeşti şi Alunu, cuprinzând şi creanţele Complexului Energetic Oltenia; un număr de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia aferenţi exploatărilor, angajaţi ce vor fi transferaţi prin efectul legii; licenţa de exploatare a lignitului pen­tru respectivul perimetru, îm­pre­ună cu orice alte licenţe, auto­rizaţii şi permise aplicabile; acea parte dintre contractele încheiate de Complexul Energetic Oltenia în legătură cu activele transferate, contracte care vor fi transferate de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, însă doar în măsura în care acestea sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii cu privire la active (în acest sens se vor semna contracte de cesiune); drepturile şi obligaţiile corelative elementelor care formează între­prin­derea, cuprinzând obligaţiile de mediu (cu aplicarea principiului „poluatorul plăteşte!”), obligaţii faţă de angajaţi, obligaţii cu privire la exproprieri pentru asigurarea frontului de lucru. „În cadrul «transferului de întreprindere» se vor transfera către CET Govora doar drepturile şi obligaţiile care au o legătură directă cu activitatea desfăşurată în cadrul carierelor Berbeşti şi Alunu, fără a se tran­sfera niciun alt drept sau obligaţie de altă natură şi care ţin de Com­plexul Energetic Oltenia aferente altor operaţiuni şi/sau activităţi desfăşurate de această societate. Transferul Activelor, Ang­a­jaţilor, Autorizaţiilor, Creanţei Comple­xului Energetic Oltenia şi Cesiu­nea Contractelor se va face în mod integrat, ca şi transfer de între­prindere, cu respectarea pre­ve­­derilor legale aplicabile”, se mo­tivează în proiectul de hotă­râre.

Vâlcea plăteşte în 12 ani pentru a exploata doar 20 de ani?

Iată cum vede presa din judeţul vecin, adică publicaţia „Gorjeanul”, această tranzacţie: „Prin negociere directă, CEO a scăpat de carierele Berbeşti şi Alunu. Guvernul Ponta a aprobat, în sfârşit, trecerea celor două cariere de lignit, Berbeşti şi Alunu, de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) la CET Govora, unitate aflată în subordinea Consiliului Judeţean Vâlcea. Oficialităţile din judeţul vecin aplaudă tranzacţia anunţând că astfel a fost înlăturat riscul neasigurării cantităţilor ne­ce­­sare de cărbune pentru fun­cţio­narea CET-ului”. În titlul articolului nu a apărut întâmplător formu­la­rea „a scăpat de carierele Ber­beşti şi Alunu”… De ce? Conform unor surse care cunosc bine zona mineritului şi dedesubturile aces­tei tranzacţii, la Berbeşti şi Alunu nu mai este demult cărbune de calitate bună. În plus, perioada de exploatare a celor două cariere este de maxim 20 de ani, aşa că putem trage concluzia că judeţul Vâlcea nu face o afacere când preia cele două mine, dimpotrivă!

Care va fi preţul?

Urmare a „transferului de întreprindere”, preţul pe care CET Govora va trebui să îl plătească către Complexul Energetic Oltenia trebuie stabilit la o valoare justă, luându-se în calcul restructurarea şi/sau eventuala reeşalonare a arieratelor existente, aşa cum va rezulta şi în urma analizei tehnico – economice ce va fi solicitată de către CET Govora şi care urmează să fie efectuată de Complexul Energetic Oltenia. „Transferul de întreprindere se va face la valoarea rezultată ca urmare a stabilirii diferenţelor din­tre activele şi obligaţiile transfe­rate şi în baza unui raport de evaluare întocmit în condiţiile legii de un evaluator autorizat, iar plata se va face în rate conform unei înţe­legeri care va fi convenită în­tre părţi pe baza unor negocieri. Ca urmare a efectuării transfe­rului, CET Govora va avea posi­bi­li­tatea de a controla volumul pro­du­cţiei de cărbune al minelor Berbeşti şi Alunu, putând optimiza procesul atât din punct de vedere organizaţional, cât şi al costurilor angajate”, se mai arată în expunerea de motive.

Primul scenariu: intrarea în insolvenţă sau oprirea activităţii la CET Govora

Iniţiatorii proiectului de hotă­râre privind acordul de principiu pentru transferul unor active de la Complexul Energetic „Oltenia” S.A. la CET Govora au luat în cal­cul şi nefinalizarea acestei proce­duri. Iată care este primul „scena­riu”: Complexul Energetic Oltenia continuă acţiunile în instanţă pen­tru recuperarea creanţelor restan­te, urmând ca după obţinerea de­ci­ziilor favorabile să treacă la pune­rea lor în aplicare, prin exe­cu­tarea societăţii, ce va conduce la deschiderea procedurii de in­sol­venţă ca urmare a imposi­bilităţii de a achita obligaţiile, cu următoarele consecinţe:
– se va sista implementarea proiectului de investiţii în valoare de 70 milioane euro, finanţat prin POS Mediu pentru modernizarea şi conformarea la cerinţele de me­diu a unui cazan pe cărbune ce asi­gura serviciul de termoficare ur­ba­nă în municipiul Râmnicu Vâlcea, urmând a fi retrasă finanţarea şi restituirea fondurilor consumate;
– se va stopa accesarea unei finanţări de 15 milioane de euro prin POS Mediu pentru înlocuirea circuitelor secundare de termo­fi­care urbană;
– GET Govora se va afla în imposibilitatea de a atrage surse financiare pentru realizarea pro­gra­mului de conformare la cerin­ţele de mediu pentru celelalte echipamente de producţie;
– neconformarea la mediu va conduce la retragerea autorizaţiei de funcţionare şi implicit la oprirea activităţii, fiind pusă în pericol funcţionarea întregii platforme industriale vâlcene, a societăţilor Oltchim, USG Ciech, a explo­a­tărilor miniere Berbeşti – Alunu şi Ocnele Mari şi la pierderea a peste 10.000 locuri de muncă.

Cum poate pune mâna CEO pe Oltchim

Aflaţi într-o „poziţie de forţă”, cei de la Complexul Energetic Oltenia pot ajunge până în situaţia de-a deveni „tutela” Oltchim, printr-o societate de recuperare a creanţelor. Iată cum se explică oficial acest scenariu: „Complexul Energetic Oltenia poate lua hotărârea de a cesiona creanţa deţinută asupra CET Govora către o societatea de recuperare a creanţelor, în aceasta situaţie CET Govora SA fiind nevoită să deschidă procedura de insolvenţă (societatea nedispunând de resurse financiare pentru achi­tarea obligaţiilor) sau să transfere noului creditor creanţa deţinută la Oltchim pentru compensarea cu obligaţiile către CEO. Prin această operaţiune, o societate financiară nebancară va deveni un creditor important al Oltchi­mului şi va putea împiedica deru­larea procesului de privatizare în funcţie de interesele sale. Pentru situaţia actuală şi pentru nego­ci­erile viitoare în vederea privatizării SC Oltchim SA, este oportun ca CET Govora să fie unul dintre cei mai mari creditori ai Oltchim SA, cu un număr important de voturi în Adunarea creditorilor, pentru avi­za­rea favorabilă a planului de res­truc­turare şi finalizarea cu succes a programului de privatizare a com­bi­natului”.

Se vrea formarea Complexului Energetic Vâlcea

În finalul expunerii de motive, iniţiatorii acestui proiect de hotărâre expun varianta optimă pentru rezolvarea problemelor de eficienţă energetică a resurselor naturale: integrarea Exploatării miniere Berbeşti – Alunu alături de SC CET Govora SA într-o societate comercială pe modelul Complexului Energetic Oltenia. „Ga urmare a realizării transferului de întreprindere de la Complexul Energetic Oltenia la GET Govora, estimăm o normalizare a relaţiilor dintre cele doua societăţi, fapt care va avea consecinţe benefice asupra redresării activităţii de pe platforma industrială Râmnicu Vâlcea prin implementarea unor măsuri care să conducă la eficientizarea activităţii Comple­xului Energetic Oltenia sub aspec­tul utilizării resurselor, redresarea relaţiei financiare dintre Comple­xul Energetic Oltenia şi CET Govora şi astfel să fie evitate blocaje financiare în economie şi, în sfârşit, furnizarea de abur atât către consumatorii casnici, cât şi către cei industriali să poată fi asigurată în cele mai bune condiţii de către CET Govora”, se mai arată în document.