BOR L-A OMAGIAT pe unul dintre cei mai mari vâlceni ai ultimului secol: 101 ANI de la naşterea Mitropolitului Bartolomeu Anania
Site-ul Bisericii Ortodoxe Române i-a dedicate ample spații
„Hrăniți speranța cu fapte bune” este unul dintre îndemnurile Mitropolitului Bartolomeu Anania de la a cărui naştere s-au împlinit vineri, 18 martie 2022, 101 ani, după cum notează publicația online a Bisericii Ortodoxe Române.
Mitropolitul, teologul, prozatorul, poetul și dramaturgul Bartolomeu Anania (din botez Valeriu) s-a născut în data de 18 martie 1921 în Glăvile, județul Vâlcea. A studiat la Seminarul „Central” din București în perioada 1933-1941. Și-a continuat studiile la Facultatea de Teologie din București și la „Academia Andreiană” din Sibiu, obținând licența în Teologie în anul 1948. În 1944 s-a înscris la Facultatea de Medicină și la Conservatorul de Muzică din Cluj. Până în anul 1958 a îndeplinit mai multe funcții în cadrul administrației patriarhale. Au urmat șase ani de temniță cruntă, în închisoarea de la Aiud, fiind supus așa numitelor activități de reeducare.
În 1966, la doi ani după eliberarea din închisoare, a fost trimis de către Biserica Ortodoxă Română în Statele Unite ale Americii, unde a îndeplinit mai multe funcții în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române. Zece ani mai târziu se întoarce în țară, unde va îndeplini funcția de director al Institutului Biblic până în anul 1982, anul în care s-a retras la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica în totalitate scrisului.
În anul 1993, la 21 ianuarie, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe arhimandritul Bartolomeu Anania pentru scaunul de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, iar la 7 februarie, în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca, este hirotonit şi instalat arhiereu. În anul 2006, de Buna Vestire, Bartolomeu Anania era instalat Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Ierarhul cărturar a trecut la cele veşnice în 31 ianuarie 2011, fiind înmormântat în cripta ierarhilor de la demisolul Catedralei mitropolitane din Cluj.
Activitatea literară
A fost ucenicul literar al poetului Tudor Arghezi, unul dintre puţinii scriitori români care au reuşit să ofere limbii noastre un chip poetic cu adevărat nou, după ceea ce-i dăruise deja Eminescu. Din anul 1978 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar în anul 1982 a fost distins cu Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, din 22 noiembrie 2010 este membru de onoare al Academiei Române.
Istoria Literaturii îl reţine ca poet, dramaturg şi memorialist, iar anii care s-au scurs de la debutul din 1935 şi până astăzi îl prezintă cititorilor nu doar ca un scriitor de talent, ca un estet, dar şi ca un iubitor de sensuri şi semnificaţii adânci. Pentru aceste motive, el se înscrie în linia celor care, de la Arghezi şi Voiculescu şi până la Ioan Alexandru, au înţeles că poezia şi scrisul în general ţin de revelaţie şi trebuie să slujească nu doar frumosului, ci şi binelui.
Clujenii nu l-au uitat
Mitropolitul Bartolomeu Anania a fost evocat joi, 17 martie 2022, la Cluj-Napoca, în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia împlinirii a 101 ani de la nașterea sa, cu participarea Mitropolitului Andrei. Manifestarea s-a desfășurat la Muzeul Mitropoliei Clujului, care este amenajat la demisolul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca.
În cuvântul de deschidere, Mitropolitul Andrei a evocat personalitatea vrednicului de pomenire ierarh și a subliniat faptul că „este o datorie de conștiință să-i pomenim pe cei care s-au ostenit între noi”. Ulterior, au luat cuvântul Arhim. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului și Pr. Ioan Chirilă, cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Evenimentul a fost moderat de Pr. Cornel Coprean, consilier cultural al Arhiepiscopiei Clujului.
Vorbele sale pentru istorie
• Nimeni nu L-a văzut pe Iisus înviind, dar mulţi au fost cei care L-au văzut înviat. Faptul în sine al Învierii nu a avut martori. El s-a petrecut în intimitatea mormântului, fără ca vreun ochi omenesc să fi avut acces la singura minune pe care Domnul Şi-o anunţase în repetate rânduri, dar căreia nimeni nu-i dăduse crezare.
• Când te găsești în fundul prăpastiei să nu disperi, iar dacă ai ajuns în vârful muntelui să nu amețești. Și să știți că această a doua primejdie este mai mare decât cea dintâi. Pentru că în fundul prăpastiei apelezi la rugăciune ca izvor de putere. Când ai ajuns în vârful muntelui, uiți de ea.
• Singurul lucru cert în viața aceasta este moartea.
• Dacă după moarte nu mai e nimic, ce rost mai are să trăiești, să speri, să te lupți?
• Nu este important că pleci, important e să te întorci. Să nu mori rătăcind prin străinătăți, fără să îți aduci aminte că ai un părinte care te așteaptă cu brațele deschise.
• Urcușul către mântuire, încet, dar sigur, este să fii azi mai bun decât ieri și mâine mai bun decât azi.
• Rugăciunea este cea care străbate orice zid.