Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

30 octombrie 2020

„Arheologia este ținută în viață de șantierele pentru autostrăzi!”


• este concluzia amară a specialiștilor vâlceni la vernisajul expoziţiei temporare „Necropola de Epoca Bronzului de la Sebeş”

După cum vă informam și în edițiile noastre anterioare, una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultima vreme este disponibilă vâlcenilor la Muzeul de Istorie. Deschisă timp de o lună, între 25 martie-25 aprilie, expoziția denumită „Necropola de Epoca Bronzului de la Sebeş” are o poveste cel puțin interesantă dacă ne gândim că toate obiectele descoperite acum aproape patru  ani și expuse vâlcenilor sunt rodul hazardului, fiind rezultatul strict  al cercetărilor arheolo­gice din timpul lucrărilor de la Autostrada Orăştie-Sibiu, în zona municipiului Sebeş, anul 2011, punctul “Între răs­toace”. Potrivit conducerii Muzeului de Istorie Vâlcea, Săpăturile au fost conduse de arheologii Cristinel Fântâneanu şi Liviu Gabriel Bălan, de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, iar piesele au fost restaurate de Dan Anghel, de-a lungul mai multor luni de zile. În punctul amintit au fost descoperite vestigii din 3 epoci diferite: 61 de morminte de incineraţie din epoca bronzului (cultura Wietenberg), o aşezare din prima epocă a fierului (cultura Gava) şi 2 complexe arheologice din epoca migraţiilor. Aşadar, cele mai numeroase sunt vestigile provenind din necropola Wietenberg. Mai mult, conform arheologilor din Alba Iulia, ea este cea mai mare necropolă din aria culturii Wietenberg, datând din primele faze ale acesteia, în jurul anului 2000 î.Chr., ceea ce o încadrează printre cele mai importante descoperiri arheologice din România. Ca şi la alte culturi din Epoca Bronzului, purtătorii culturii Wietenberg din zona Sebeşului de astăzi, îşi ardeau decedaţii pe rug şi le depuneau rămăşiţele în morminte. Cele de la Sebeş aveau ca inventar urne funerare (1-3 vase), mărgele din pastă vitroasă iar unele morminte dispuneau de amenajări de piatră, de tipul cutiilor (cistă) sau care acopereau urna propriu-zisă.  Vasele folosite sunt majoritatea din pastă fină, cu decor variat şi specific acestei culturi. Analiza oaselor calcinate ale defuncţilor a stabilit existenţa mormintelor atât de adulţi, cât şi de copii. Necropolele culturii Wietenberg sunt în general de incineraţie dar există şi unele birituale. Au fost poziţionate în apropie­rea aşezărilor şi sunt plane, nu tumulare. Niciuna nu a fost cercetată integral şi se consideră că sunt de mici dimensiuni, sub 100 de morminte, din cauza duratei reduse de existenţă a aşezărilor. Totuşi, se identifică grupuri separate de morminte (inclusiv structural), ceea ce ne duce la ideea că exista o diferenţiere socială între membrii comunităţii. Cultura Wietenberg este principala manifestare a Epocii Bronzului mijlociu în sud-estul Transilvaniei. O bună parte din aşezări sunt fortificate cu şanţuri şi valuri, uneori cu zid de piatră, fapt care poate fi pus în legătură cu presiunile populaţiilor nord-pontice, ce se fac simţite în sec. XVII – XVI î.Chr. Totuşi, locuinţele sunt modeste ca dimensiuni, dispuse aproape unele de altele, sunt din lemn şi nuiele împletite şi sunt de suprafaţă. Au ca inventar predominant vasele din ceramică, dar şi arme, unelte şi podoabe din bronz. Populaţia era, în esenţă, pastorală, economia Epocii Bronzului bazându-se pe creşterea animalelor. Una dintre cele mai apăsătoare concluzii ale vernisajului expoziției a fost tocmai faptul că, în zilele noastre, arheologia este ținută în viață numai de șantierele destinate autostrăzilor sau altor proiecte de infrastructură și, din păcate, a ieșit din sfera științei în zodia hazardului.

Un răspuns “„Arheologia este ținută în viață de șantierele pentru autostrăzi!””

  1. Silvia-Georgiana Udrea 27 martie 2015 din 19:31

    Ce Șantiere pt autostrăzi, faceți misto? De cand se construiesc la noi așa ceva? De vreo 25 de ani, vreo 300 de km. Bun!

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Social