Anamaria Pătru nu scapă de controlul judiciar, dar poate pleca din țară oricând vrea
• vâlceanca din fruntea Autorității Electorale mai are o șansă la Curtea de Apel București
Tribunalul București a decis că fosta șefă a Autorității Electorale Permanente (AEP) trimisă în judecată de către DNA pentru trafic de influență și spălare de bani, să rămână sub control judiciar, dar să poată părăsi țara: „Menține măsura preventivă a controlului judiciar. Admite cererea de modificare și înlătură obligația de a nu părăsi România decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar”, este decizia luată marți de Tribunalul București în dosarul Anamariei Pătru. Hotărârea nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel București.
Conform literei legii și specialiștilor în drept, în mod normal, această măsură se instituie atunci când organul de urmărire penală consideră că prin aceasta ar putea ajunge să rezolve cazul și să pună pe masa instanței de judecată o documentație beton, bazată pe probe clare. Potrivit Codului de Procedură Penală, controlul judiciar: Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia; să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta; să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice, direct sau indirect, pe orice cale; să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării; să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme; să nu emită cecuri.
În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii.
Dacă, în cadrul obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. a), s-a impus inculpatului interdicţia de a părăsi ţara sau o anumită localitate, câte o copie de pe ordonanţa procurorului ori, după caz, a încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată se comunică, în ziua emiterii ordonanţei sau a pronunţării încheierii, inculpatului, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte şi are interdicţia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor şi organelor de frontieră, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.
Instituţia, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verifică periodic respectarea obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.
În cazul în care pe durata măsurii controlului judiciar inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 212 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.
Procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanţă, impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta.
Dispoziţiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecăţii, când judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu.
În cazul prevăzut la alineatul anteprecedent, judecătorul de drepturi şi libertăţi fixează termen de soluţionare în camera de consiliu în termen de 5 zile de la înregistrarea propunerii sau a cererii, comunicând procurorului şi inculpatului termenul fixat.
Procurorul înaintează dosarul cauzei judecătorului de drepturi şi libertăţi în termen de cel mult 24 de ore de la solicitarea acestuia.
Propunerea procurorului se comunică inculpatului, iar cererea inculpatului se comunică procurorului.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi soluţionează propunerea sau cererea în lipsa inculpatului şi a procurorului. Inculpatul şi procurorul au dreptul de a depune concluzii scrise, care sunt prezentate judecătorului de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 24 de ore înainte de expirarea termenului stabilit pentru soluţionarea propunerii sau a cererii.
Dacă, în cursul urmăririi penale, s-a impus inculpatului obligaţia prevăzută la alin. (2) lit. a), judecătorul de drepturi şi libertăţi care a luat măsura verifică din oficiu, prin încheiere, la fiecare 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat stabilirea acestei obligaţii, dispunând, după caz, înlocuirea ori încetarea ei.
În cazul prevăzut în alin. (14), judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă în camera de consiliu, prin încheiere, în lipsa inculpatului şi a procurorului. Inculpatul şi procurorul au dreptul de a depune concluzii scrise, care sunt prezentate judecătorului de drepturi şi libertăţi cu cel puţin trei zile înainte de expirarea termenului de verificare stabilit şi comunicat de acesta.