Activitatea industrial-comercială în Râmnicul începutului de secol XX (partea a III-a)


serial1serial

Industrii – comerciale fără adresă

„Tăbăcăria lui N.N. Simian, cea mai nouă din Râmnic, are o cameră de var, uscător şi camere de lucru, lucrează cinci calfe, patru majore şi unul de 18 ani, un ucenic de 15 ani şi doi servitori majori. Toţi lucrătorii din această industrie locuiesc afară din fabrică în case cu chirie în oraş. Cârciumă, bucătărie, camere de dormit pentru ţărani a Sevastiţei Dumitrescu, o cameră pentru cârciumă cu maşină de gătit, o cameră pentru consumaţie cu mese, o cameră cu pat comun, trei camere cu câte trei paturi şi una cu două paturi. Mobilierul în cameră neregular. Se găteşte în vase de pământ şi fier smălţuit, tacâmurile de fier. Serveşte stăpâna şi două slugi. Cafenea, Petre Toma, aceiaşi casă, etajul de jos, o cameră mare, întunecoasă, murdară, infectă prin fumul de tutun, cu mese, scaune şi biliard, în fund o cameră mai mică, întunecoasă, a treia cu cuptor pentru format cafele. Vasele în care se fierbe apa sunt de tinichea albă, curate. Tinichigeria lui Ignat Speak, lucrează tinichigeria lipită bătută nelipită, într-o cameră atelier, de dormit lângă privată. Flanelăria lui Ion Şerban Hârmagiu, aceiaşi casă, o cameră atelier luminată, o prăvălie, lucrează o maestră de 18 ani şi o ucenică de 17. Bărberie a lui Dionisie Almăşan, aceiaşi casă, o cameră oficină curată cu mobi­lierul necesar o cameră mică în dos. Bricele, foarfecele, pepte­nele, periile şi rufăria curate. Fa­brica de lumânări de ceară a fraţilor Geor­gescu, instalată într-o singură cameră întunecoasă, cuptor şi cazan, lucrează numai la nevoie. Ames­tecă ceara cu cerezină fitilu­rile piroforizate afară de cele ale lumânărilor prea mici de cinci cen­timetri care sunt simple de bumbac. Birt al Mariei Tănasă, în aceiaşi clădire, o cameră pentru mâncare cu mese, o cameră pentru bucătă­rie cu maşină şi mesele necesare. Vasele de gătit de fier smălţuit, tacâmurile de fier şi alpaca. Bărbieria lui Ghiţă Niculescu, compusă din o oficină binişor ţinută, cu mobilierul curat, o cameră de dormit, bricele, foarfecele, maşinile de tuns, piepteni şi periile curate.
Cofetărie şi berărie în etajul de jos sub Hotelul Central, cu două camere pentru consumaţie şi biliard, una pentru cofetărie, un cuptor pentru cafele. Vasele în care se fierbe apa sunt de tinichea albă, curte,vesela bine ţinută. Labora­torul cofetăriei în curte în o casă mai ordinară. Vasele de lucru în laborator curate. Vinde stăpânul, stăpâna şi un chelner. Depoul de petrol al societăţii cooperative „Sentinela” construit conform regu­la­mentelor, pentru distilarea şi vinderea mărfurilor petroliere. Moară de apă a lui P. Olănescu, lucrează rar, când vin apele mari. Depozit de porumb mălai şi ovăz a lui Ion Vangu. Tăbăcăria lui Oprea I. Simian compusă din o cameră  de var, uscător, două camere de lucru, un dormitor pentru cinci lucrători cu paturi suprapuse. Lucrează nouă calfe majore, doi ucenici de 16 şi 18 ani şi doi servitori. Pălărieria lui N.N. Simian, fabrică de pălării din păr cu trei camere în care se bate şi se curăţă părul, se formează pasta se dă forma şi apoi se vopseşte, camerile sunt umede, lucrează patru calfe toţi majori. Ploscăria lui N.N. Simian, fabrică ploşti de lemn, o singură cameră atelier cu două maşini de găurit, lucrează două calfe majore cu un ucenic de 16 ani. Depozitul de porumb şi mălai, al lui Ion Pâslaru, toate aceste trei depo­zite sunt în magazii de scânduri aşezate deasupra solului pe grinzi aşa ca să se poată aerisi şi pe dedesupt prin pereţi, bine aerisite  încât porumbul şi mălaiul nu pot să se strice din cauza intemperiilor. În toate aceste trei depozite, marea majoritate a porumbului este de bună calitate. Povarna mare a lui P. Olănescu, instalaţie cu două ca­zane mari cu o cameră mare fără plafon în care sunt cuptoarele şi cazanele, putinile cu apă răcitoare, o cameră alături şi o magazie, pe jos pământ, zidăria cuptorului în mai multe locuri e crăpată, borhotul se aruncă în râu. Tâmplăria lui Nicolae Zubre, instalată în casele lui P. Olănescu, lucrează pentru pro­prietar, o cameră atelier, lucrea­ză stăpânul. Cârciumă- bucătărie camere pentru ţărani de dormit a lui Lisăvescu, o cameră pentru cârciu­mă cu maşină de gătit, o cameră cu mese şi paturi comune, patru camere cu câte patru paturi, una cu două paturi, vasele de gătit de pământ şi fier smălţuit, tacâmurile de fier. Toată clădirea cu cele trei industrii de mai sus este în stare ruinată. Gheretele primăriei pentru vândut pâine, peşte şi carne, toate vechi ruinate, infecte, murdare, pline de şobolani. Curelăria, lucrea­ză cinci calfe majore şi oi ucenici de 13 şi 16 ani într-o singură cameră.”

S-a respectat întocmai textul procesului verbal

Dosarul nr. 4/1903, filele 171 – 182 din Fondul Primăriei oraşului Rm. Vâlcea s-a făcut controlul: Tuturor industriilor şi întreprinderilor din oraşul Rm. Vâlcii, în zilele de 26,27,28,30 şi 31 martie 1903 de către Medicul oraşului urbei D. Sabin, au mai participat Ajutor sanitar şi gardistul Zisu Niculescu, delegat al Poliţiei.
Mihail Titi GHERGHINA