Visul frumos s-a spulberat la Veszprém
ETO Gyor a blocat drumul Oltchimului către finala Ligii Campionilor
Avantajul de patru goluri obţinut de „galacticele” de la Oltchim în urma partidei tur din semifinalele celei mai prestigioase competiţii inter-cluburi (35-31) s-a dovedit, aşa cum anticipa şi antrenorul Radu Voina, dificil de apărat în propriul fief al campioanei Ungariei, Audi ETO Gyor. Chiar dacă partida s-a disputat la Veszprém, exact în sala în care Marian Cozma a evoluat pentru ultima dată în cariera sa, vulcanicii fani maghiari au luat cu asalt tribunele, nu mai puţin de 6.500 de spectatori făcând să pară neîncăpătoare o arenă cu o capacitate dublă în comparaţie cu Sala Sporturilor „Traian” din Râmnicu Vâlcea.
Au fost calificate în finală timp de şaptesprezece minute!
Susţinute de aproximativ 350 de suporteri români, sosiţi în Ungaria din mai multe oraşe ale ţării, dar şi de multe zeci sau poate chiar sute de mii aflaţi în faţa micilor ecrane, handbalistele de la Oltchim au început bine meciul, demonstrând că au plecat în această deplasare decise să lupte până în ultima secundă pentru calificarea în marea finală. Adina Meiroşu şi Yeliz Ozel au pus pe jar inimile fanilor maghiari, în primele patru-cinci minute Oltchimul aflându-se la conducerea ostilităţilor (1-0 şi 2-1). Din păcate, aceste minute au rămas şi singurele în care elevele lui Radu Voina s-au aflat în avantaj, unguroaica Anita Gorbicz cu o dublă şi norvegianca Heidi Loke anulând din „faşă” avansul nesperat obţinut de „chimiste” (4-2 pentru Gyor, minutul 7). Vâlcencele nu s-au pierdut însă deloc cu firea, conştiente fiind că până la ultimul fluier al celor doi arbitri francezi nimic nu va fi decis. La rampă au ieşit handbaliste precum Ardean-Elisei, Managarova sau Dana Băbeanu –ultima destul de precisă la aruncările de la şapte metri, ratând o singură dată– graţie cărora Oltchimul revine în joc, în minutul 12 scorul fiind din nou egal, 6-6. Încurajate frenetic de proprii suporteri, sportivele gazdă prind „aripi”, şarjele ofensive ale aceloraşi Heidi Locke, Anita Gorbicz sau Eduarda Amorim dovedindu-se devastatoare pentru apărarea parcă prea firavă arătată în anumite momente de handbalistele românce. Golurile cad unul după altul în poarta vâlcencelor, gazdele egalând în minutul 17 pentru prima dată bariera „psihologică” de patru goluri pe care o impuseseră „chimistele” în urma partidei tur, conducând cu 11-7. Chiar dacă Ozel şi Managarova au mai scuturat în câteva rânduri plasa porţii lui Katrine Lunde Haraldsen (aflată de asemenea într-o formă de invidiat), atacul maghiarelor a funcţionat în continuare foarte bine, ele reuşind în minutul 21 să concretizeze un nou maxim „istoric”, 15-10. Poarta apărată în prima repriză de Talida Tolnai a fost şi mai tare „ciuruită”, Oltchimul intrând intr-un „picaj” sever în ultimele şase-şapte minute; oportunitate speculată la maxim de către sportivele norvegianului Karl Erik Bohn, Gyorul intrând la cabine cu avantaj nesperat de consistent, 19-12.
Amintirile plăcute din turul semifinalei de la Vâlcea au revenit cu siguranţă în mintea fanilor români, cei care şi-au amintit cum Oltchimul a întors scorul în favoarea sa în stil de mare campioană în numai o repriză. Dar, din nefericire, acea repriză secundă fantastică din Sala Sporturilor „Traian” a rămas poate cea mai bună din actualul sezon reuşită de fetele lui Radu Voina. Nici măcar intrarea Luminiţei Huţupan-Dinu –un adevărat „talisman” al râmnicencelor, singura handbalistă din România care a câştigat de trei ori Liga Campionilor– nu a oferit un imbold atât de puternic „chimistelor” încât să poată recupera „pasivul” ce le despărţea de marea finală. Speranţele au renăscut în inimile suporterilor români în jurul minutelor 42-47, atunci când Oltchimul a redus din diferenţă, apropiindu-se din nou la cinci goluri (21-16 – minutul 42; 24-19 – minutul 47). Ada Nechita sau Ekaterina Vetkova i-au făcut din nou pe fanii românii prezenţi în tribune să exulte de fericire, handbalistele arătând că îşi doresc foarte mult victoria şi sunt capabile să apropie calificarea în favoarea lor chiar pe finalul partidei.
Un trio din altă galaxie a „ucis” visul Oltchimului
Însă ceea ce se anunţa a fi o încleştare purtată până în ultima clipă, s-a dovedit o mare deziluzie pentru „alchimiste”. În numai câteva minute, 48-52, vâlcencele au risipit emoţiile fanilor maghiari, cei care au întrezărit „gustul” dulce al victoriei. Nesincronizările în ofensivă, dublate de greşelile pe faza de apărare (primirea cu mare lejeritate a unui gol în superioritate numerică, totul culminând cu alte două încasate pe o imediată inferioritate numerică) au readus Gyorul la un confortabil avans de şapte goluri: 27-20 – minutul 53! Portarul Katrine Lunde Haraldsen, Anita Gorbicz (cea mai valoroasă handbalistă a Ungariei a fost magistrală mai ales în privinţa aruncărilor de la şapte metri, ea transformându-le absolut pe toate –aproape 15– în ambele manşe) şi Heidi Locke au fost „artizanele” acestui succes, în cele din urmă totuşi meritat. Chiar dacă Patricia Vizitiu şi Ada Nechita au continuat să se lupte până la final cu aceeaşi determinare ca în primul minut, „sorţii” fuseseră deja aruncaţi în cele câteva minute „de coşmar” pentru Oltchim, cele câteva goluri reuşite de ele contând doar pentru statistică. Gyorul şi-a asigurat aşadar prezenţa în ultimul act al Ligii Campionilor impunându-se la o diferenţă de opt goluri (31-23), anulând mai firavul avans de numai patru puncte obţinut de Oltchim la Vâlcea (35-31). Cele mai bune patru marcatoare ale partidei au provenit din tabăra gazdelor (Gorbicz 10 goluri, Locke 6, Amorim şi Lekic câte 5), în timp ce din tabăra vâlcencelor s-au făcut remarcate o serie de cinci handbaliste, fiecare autoare a unei „triple”: Manea, Managarova, Nechita, Băbeanu şi Meiroşu.
Se întrezăresc cele două mari finaliste
Dacă despre campioana Ungariei se poate afirma în mod cert că se va lupta „cu trofeul pe masă”, aproape aceeaşi apreciere se poate face şi în cazul muntenegrencelor de la Buducnost Podgorica, ex-iugoslavele fiind favorite la calificare în dauna actualei deţinătoare a trofeului Ligii Campionilor, Larvik HK. Nordicele sunt într-o mare măsură eliminate din faza semifinalelor datorită succesului obţinut de muntenegrence sâmbăta trecută, chiar pe tărâm norvegian, scor 22-20. Partida decisivă de la Podgorica se va disputa mâine, 8 aprilie. Jocul va putea fi urmărit de către împătimiţii acestui sport din ţara noastră, postul de televiziune sportivă DigiSport2 transmiţând în direct partida, începând cu ora 20.00.
„Ne-am precipitat în atac, în apărare nu a fost solidaritate”
Antrenorul Oltchimul s-a arătat dezamăgit la finele partidei în primul rând de ratarea calificării în ultimul act al Ligii Campionilor (şi inclusiv de neîndeplinirea obiectivului stabilit de către conducerea clubului „chimist”), dar şi de prestaţia celor doi arbitrii francezi. Radu Voina a declarat următoarele: „Astăzi, cred că Gyor a fost mai determinată decât echipa noastră. Ne-am precipitat în atac, iar în apărare nu a fost solidaritate. Jucătoarele mai tinere şi mai lipsite de experienţă au clacat în momentele importante. Totodată, sunt dezamăgit de arbitrii acestui joc, mai ales că sunt francezi, dar prefer să nu comentez prea mult şi să nu arunc întreaga vină pe seama lor, mai ales că în dorinţa nebună de a obţine calificarea am greşit şi noi destul de mult”. (…) „Le-am felicitat la final pe fete pentru tot acest parcurs izbutit chiar şi cu o jumătate de echipă. Este totuşi o performanţă de apreciat”.