Modificări aduse Legii administrației publice locale: Cum se fac angajările la cabinetele primarilor?
Senatul a adoptat marţi, în calitate de Cameră decizională, o propunere legislativă care modifică Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 în sensul reglementării modului de înfiinţare şi funcţionare a cabinetului primarului general al Capitalei, al preşedintelui de consiliu judeţean şi cel al primarilor de oraşe şi municipii. Potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă a UDMR permite autorităţilor executive angajarea unui număr mai mare de persoane ca şi consilieri ai primarului şi preşedintelui de CJ, persoane specializate în diverse profesii, “cu încadrarea în acelaşi număr de posturi”. Astfel, articolul 66 din legea amintită a fost modificat în sensul că primarii comunelor pot înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un post de consilier al primarului. “Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ pot înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din maximum două posturi la oraşe şi municipii şi maximum patru posturi la municipii reşedinţă de judeţ. Personalul încadrat pe aceste posturi este numit şi eliberat din funcţie de către primar”, mai stipulează articolul 66 în forma admisă de Senat. De asemenea, articolul 66 prevede la alin. 3 că personalul amintit îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului primarului, iar atribuţiile personalului sunt stabilite prin dispoziţie a primarului. O altă modificare adusă Legii administraţiei publice locale vizează articolul 105, care a fost modificat în sensul că preşedintele CJ poate înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul preşedintelui, “compartiment distinct format din maximum patru posturi”. Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui este numit şi eliberat din funcţie de către preşedintele CJ şi îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată şi pe durata mandatului preşedintelui CJ. În expunerea de motive a propunerii de lege, iniţiatorii precizează că modificările aduse Legii administraţiei publice locale nu duc la creşterea cheltuielilor de personal şi “nu grevează bugetul general consolidat nici pe termen scurt, pentru anul curent, nici pe termen lung”. Legea are un caracter organic şi a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi (86 de voturi pentru). Legea a fost adoptată tacit în Camera Deputaţilor.