Deputatul Mazilu, interesat de canalul București – Oltenița
Din păcate, proiectul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, respectiv transformarea Bucureștiului în port la Dunăre prin construirea unui canal navigabil, a ajuns o ruină! Primele mențiuni despre intenția de a construi un canal între Dunăre și București datează din 1864, când un trimis al lui Alexandru Ioan Cuza la Paris comunica propunerea unui grup de capitaliști francezi de a canaliza Dâmbovița „de la București și chiar mai sus spre, Oltenița” și de a înființa o companie de navigație.
Ideea lui Cuza, preluată de regimul comunist, a fost pusă în aplicare, realizându-se până în 1990 două treimi din lucrări pentru canalul Bucureşti-Dunăre. De atunci și până în prezent, așa-zisa conservare a lucrărilor a avut ca singur efect degradarea progresivă a tot ceea ce s-a realizat pentru canalul București – Oltenița. „Finalizarea canalului ar micșora semnificativ costurile și ar ușura transportul de marfă între Marea Neagră/Constanța și București, precum și cu statele din vestul Europei. Mai mult, acest canal ar putea facilita și încuraja turismul. De asemenea, canalul Dunăre-București ar putea fi și un producător de energie, prin cele patru microhidrocentrale din nodurile hidrotehnice, amenajate pe lângă ecluze, putându-se ajunge la o producție de energie electrică de peste 50 MW. Apa din canal va putea fi și o sursă de irigații pentru circa 150.000 de hectare teren arabil. Un alt beneficiu ar consta în faptul că 11 localități și circa 30.000 hectare terenuri agricole vor fi scoase de sub efectul inundațiilor. Din aceste motive i-am adresat o întrebare doamnei Sevil Shhaideh – ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin care îi cer să-mi comunice dacă pentru aceste îndelung discutate investiții prevăzute pentru canalul București – Oltenița s-a mai realizat ceva concret şi ce măsuri va lua în această speță în calitatea de ministru”, a declarat deputatul Dan Mazilu.